Raluca Iacob

cultural policy analysis & planning | project management | NGOs | governance | grants | culture in schools | audience development

Academia Română va elabora Strategia națională în domeniul Culturii

Dintr-un articol publicat de AGERPRES aflăm azi că „Academia Română a semnat vineri un protocol de colaborare cu Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN), documentul având drept scop înfiinţarea Senatului Culturii, organism cu rol consultativ, prin intermediul căruia MCIN va beneficia de consiliere de specialitate din partea forului academic în configurarea politicilor publice din domeniu.” Din același articol aflăm că „din Senatul Culturii fac parte preşedintele Academiei Române; ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale; preşedinţii următoarelor secţii ştiinţifice ale Academiei Române: Secţia de Filologie şi Literatură; Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie; Secţia de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie; Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual; Secţia de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei; reprezentanţi ai uniunilor de creaţie şi personalităţile relevante ale acestora. La lucrările Senatului Culturii pot fi invitate şi alte personalităţi relevante, aparţinând tuturor mediilor de activitate.”

Unul dintre obiectivele Senatului Culturii este „elaborarea Strategiei naţionale în domeniul Culturii, pe termen lung”.

Presupunând că este vorba despre strategia națională pe termen lung în domeniul Culturii, nu realizarea pe termen lung a unei strategii naționale în domeniul Culturii, această decizie reprezintă o alegere tactică pe care niciunul dintre miniștrii Culturii de după 1990 nu cunosc să fi avut curajul să o mai fi făcut-o până acum: să încredințeze Academiei Române și reprezentanților uniunilor de creație procesul de conceptualizare și programare a acțiunilor administrației publice centrale în domeniul culturii.

Această situație îndrăznesc să spun că sfidează eforturile realizate până acum în acest domeniu de către Ministerul Culturii și cei care au crezut în rostul său pentru cultura română, care au investit în capacitatea sa instituțională de a formula politici publice și de a stabili programe strategice pentru sectoarele culturale și creative: începând cu prima strategie națională pentru cultură realizată la noi în 2001 în cadrul unui proiect PHARE și continuând cu alte strategii nișate (pentru descentralizare, pentru patrimoniu cultural național etc) sau demersuri de politică publică. Nu este vorba de a preamări niște rezultate remarcabile în implementarea angajamentelor și viziunii asumate în urma acestor inițiative de politică publică, pentru că din păcate nu a fost cazul, dar este totuși vorba de demersuri realizate în sensul misiunii de planificare a acțiunii administrației publice centrale care își asumă un rol de analist și vizionar al unui set de comportamente instituționale în sectoarele culturale și creative.

Ministerul Culturii și Identății Naționale are în acest moment pe masă nu una, ci două strategii care așteaptă să fie aprobate prin Hotărâre de Guvern (doar una dintre ele, evident): Strategia pentru Cultură și Patrimoniu Național 2014-2020, elaborată de Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (actualmente Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală – INCFC), și Strategia pentru Cultură și Patrimoniu Național 2016-2022, care reprezintă o revizuire a măsurilor propuse, pe noi coordonate, din cuprinsul strategiei anterioare, realizată de echipa MCIN cu sprijinul INCFC în 2016. Ambele strategii au trecut la momentul respectiv prin procesul de consultare și dezbatere publică, iar cea din 2016 a fost pe punctul de a fi votată la finalul anului 2016, acest lucru neîntâmplându-se din cauza lipsei de timp necesare pentru a primi avizele tuturor ministerelor vizate (fiind vorba despre o regândire a măsurilor, care punea cultura în centrul proceselor de dezvoltare și o conecta cu activitatea din educație, mediu, economie, dezvoltare urbană și rurală, includiv teritorială integrată, afaceri externe etc, procesul a fost mai laborios).

Unitatea de Politici Publice din cadrul MCIN a fost implicată în acest proces și poate oricând să argumenteze felul în care s-a construit argumentarea, s-au identificat prioritățile și s-au stabilit măsurile propuse. De altfel, la revizuirea strategiei au participat nu doar specialiști din cadrul ministerului și INCFC, ci și experți externi, persoane cu activitate de cercetare în mediul universitar în domeniul industriilor creative. Personal am fost implicată în coordonarea acestui proces din poziția de consilier al ministrului Culturii, doamna Corina Șuteu. Experiența mea în domeniu este de colaborări cu operatori culturali publici și privați, dar și studii de specialitate în domeniul politicilor culturale, coordonarea procesului de realizare a strategiei culturale pe termen lung a Municipiului Timișoare și diverse activități de cercetare și facilitare a proceselor de guvernare participativă. În 2013 de asemenea, experții care au contribuit la strategia elaborată de INCFC au un portofoliu bogat și pot demonstra oricând competențe în domeniile culturale și creative, având atât experiență practică, cât și de cercetare și managerială în proiecte culturale și creative. Nu voi trece în revistă principalele coordonate ale celor două strategii, ci voi menționa doar faptul că acestea sunt ancorate în nevoile sectoarelor culturale și creative, formulează obiective generale și specifice și în general se referă la măsuri care privesc atribuțiile administrației publice centrale și locale.

În încheiere vă invit să consultați documentul „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani” (2018-2028), elaborat de Academia Română, document care cuprinde un capitol intitulat „CULTURA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE NAŢIONAL, LOCALIZARE ÎN ZONA PROXIMĂ ŞI UNIVERSAL – EUROPA MULTILINGVISTĂ, CULTURA ELECTRONICĂ”.

Nu am concluzii.

Comments are closed.

Visit Us On FacebookVisit Us On LinkedinCheck Our Feed