Raluca Iacob

cultural policy analysis & planning | project management | NGOs | governance | grants | culture in schools | audience development

București în competiția pentru Capitală Europeană a Culturii 2021 – rolul ARCUB

4 orașe din România au intrat în decembrie 2015 în finala pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii: Timișoara, Cluj, Baia-Mare și București. Noile dosare de candidatură urmau a fi depuse în iunie 2016 pentru evaluarea de către juriul competiției. Noul calendar de pe site-ul Ministerului Culturii arată însă că organizarea selecției finale este stabilită pentru luna septembrie, urmând ca orașul câștigător să fie anunțat până la finalul anului. Se evită astfel suprapunerea termenului limită de depunere cu alegerile locale din România, campania electorală urmând a începe pe 7 mai iar alegerile pe 5 iunie. Asumarea politică a candidaturii este un criteriu important de selecție. De altfel, primarii au susținut alături de echipa responsabilă pentru elaborarea dosarului de candidatură prezentarea din decembrie 2015 de la Ministerul Culturii, în cazul celor 14 orașe înscrise în prima etapă a competiției. Colaborarea între administrația publică locală, operatorii publici privați și publici și mediul de afaceri este esențială pentru proiectele propuse iar sprijinul pe termen lung din partea partidelor politice ar trebui să fie o  garanție a asumării pe termen lung a demersului.

Toate orașele care participă își doresc să câștige, dar procesul prin care trec este de fapt mai important. Nu cu această idee se conving sponsorii și consilierii locali să susțină demersul, dar pentru noi, ceilalți, este – sau cred că ar trebui să fie – principalul obiectiv. E mai puțin important care oraș va fi efectiv Capitală Europeană a Culturii, important e ce procese de lucru și de finanțare dezvoltă, cum are loc învățarea între administrația locală și operatorii culturali. De asemenea, alături de munca împreună între politic-administrativ-public-privat-cetățean într-un efort de echipă, un efect imediat este profesionalizarea activității în zona politicilor culturale.

La momentul depunerii dosarului în septembrie 2016, toate orașele rămase în competiție vor trebui să aibă o strategie culturală pe termen lung votată de Consiliul Local (respectiv de Consiliul General, în cazul Bucureștiului). Timișoara, Clujul și Baia-Mare au deja aceste strategii, Bucureștiul lucrează încă. Acesta ar fi un punct slab al orașului în acest moment, pentru că apropierea alegerilor aruncă semne de întrebare asupra asumării reale a acțiunilor, programelor și proiectelor propuse pe termen lung deja stabilite, cum știm că de cele mai multe ori noile echipe din primării vin cu noi priorități în minte, noi proiecte și noi prieteni care să le realizeze, chiar și atunci când există strategii și planuri cadru asumate. Vor profita candidații de lipsa unei strategii culturale pentru a transforma subiectul în unul electoral, cu proiecte populiste propuse pentru a impresiona, și mai puțin pentru a hrăni și structura competent acțiunea culturală? Există acest risc.

Atuul instituțional al Bucureștiului este ARCUBul. Dacă Timișoara și Baia-Mare și-au propus în strategiile culturale actuale să înființeze centre de proiecte culturale, Bucureștiul are încă din 1997 un serviciu public de cultură care reprezintă acest tip de instituție. Confirmarea acestui rol s-a întâmplat în 2014, când ARCUB a primit girul Primăriei Generale a Municipiului București să facă toate demersurile necesare elaborării dosarului de candidatură iar în 2015 acest angajament a fost întârit prin protocolul de colaborare semnat de partidele politice pentru susținerea participării la competiție.

ARCUB nu este o instituție perfectă, o consultare publică care să pună în dezbatere felul în care sunt luate deciziile și coerența acțiunilor între departamentele instituției (de pildă, cel care se ocupă de strategia culturală și cel care se ocupă de dosarul de candidatură; sau cel care se ocupă de finanțare proiectelor culturală și cel care concepe și realizează activitățile culturale și artistice marca ARCUB) ar fi binevenită. Aceste lucruri reale, care pot fi îmbunătățite, nu sunt însă printre motivele invocate de Consiliul General al Primăriei Municipiului București pentru transformarea ARCUB dintr-un serviciu public de cultură într-o instituție publică de cultură de interes local, încadrată în categoria “instituție de spectacole de proiecte”. De altfel, motive nu sunt invocate, referatul de specialitate mai degrabă enumeră atribuții ale instituției, care s-ar constitui într-un argument suficient pentru această reîncadrare. Argumentul pare mai degrabă a fi unul de clarificare a rolului pe care instituția deja l-ar ocupa, dar acesta se susține doar parțial. Nimic din ce a făcut în ultimii 2 ani ARCUB nu recomandă considerarea instituției drept strict o instituție de spectacole.

Ce implică această reîncadrare? În primul rând, limitarea activităților ARCUB la cele aferente artelor spectacolului. În al doilea rând, organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de director, pe baza unui concurs de proiecte de management. Ce consecințe au aceste cerințe?

În primul rând, o inițială neclaritate cu privire la ce roluri și sarcini își mai poate asuma instituția cu privire la elaborarea strategiei culturale a Bucureștiului (al cărui proiect îl coordona, cu participarea unor colaboratori de marcă, dintre care o amintesc doar pe doamna Corina Șuteu, recent numită secretar de stat în Ministerul Culturii). Neclaritatea în administrația publică duce la stoparea activității sau la reducerea ei drastică, riscurile fiind mari și disponibilitatea de a face ceva greșit, ulterior imputabil, mică.

O a doua consecință va fi lipsa de credibilitate a ARCUb în fața partenerilor instituționali, locali sau instituționali, pentru a mai coordona dosarul de candidatură. Retrogradată la statutul de instituție de spectacole, ce reputație va mai putea avea ARCUB pentru a propune acțiuni în alte domenii?

O a treia consecință: imposibilitatea de a mai acorda finanțări nerambursabile pe bază de proiect, mecanism transparent și competitiv, prin care ARCUB intenționa să dezvolte prioritățile din strategia culturală și pentru programul de pregătire al propunerii pentru Capitală Europeană a Culturii.

A patra: fragilizarea structurilor parteneriale asamblate cu greu de către ARCUB pentru identificarea programelor și priorităților pentru dosarul de candidatură: grupurile de lucru, CURATORIUM etc.

A cincea: reconsiderarea structurii bugetului ARCUB și a programelor antamate pentru 2015, pentru a se potrivi cu noua misiune, circumscrisă domeniului artelor spectacolului.

A șasea: îndepărtarea suportului pe care mai mulți operatori culturali și intelectuali în oferiseră candidaturii și unui alt fel de a face lucrurile în politica culturală bucureșteană. Nu pentru că aceștia sunt “oamenii Mihaelei Păun” sau “abonații fondurilor publice ale ARCUB”, cum s-ar putea crede, ci pentru că, trăgând linia, activitatea acestei instituții în 2015 a arătat că serviciile primăriei Bucureștiului pot avea un discurs profesionist, sunt dispuse să invețe, se deschid către parteneriate și sunt competitive la nivel național.

A șaptea: direcționarea energiei echipei administrative a instituției către elaborarea caietului de sarcini și a noului ROF, bulversarea oamenilor cu organizarea concursului pentru postul de director în cel mai important moment al candidaturii, etapa de învățare și schimbări, dacă altcineva câștigă concursul chiar înainte de depunerea dosarului.

ARCUBul nu este o instituție perfectă, dar în ultimul an a arătat că își dorește să devină un centru de proiecte și strategii culturale profesionist, transparent și participativ și a demonstrat că poate coordona elaborarea unei propuneri câștigătoare în competiția Capitală Europeană a Culturii în 2021. Măcar până în septembrie 2016, Primăria Generală a Municipiului București ar fi bine să îi lase să lucreze cum au început și să le sprijine activitatea, în primul rând prin colaborarea pentru elaborarea și adoptarea Strategiei culturale pe termen lung a orașului, de care orașul are mare nevoie.

Comments are closed.

Visit Us On FacebookVisit Us On LinkedinCheck Our Feed