Text publicat pe 20 aprilie 2011

de: Daniela Ştefănescu

Pentru a avea un aport semnificativ la dezvoltarea socială europeană, cultura trebuie să-şi joace ”cartea norocoasă” făcând dovada contribuţiei la economia naţională/ internaţională

În ultimii ani, preocuparea pentru determinarea contribuţei culturii la economie și dezvoltare socială a devenit un subiect important la nivel european. In 2006, KEA, o companie de cercetare şi consultanţă cu sediul in Bruxelles realizează prima cercetare pentru Comisia Europeană (Direcţia Generală pentru Educaţie și Cultură) în scopul determinării valorii economice a sectorului cultural și creativ.

Contextul cercetării se referea la poziţionarea culturii în cadrul obiectivului general stabilit de Consiliul European, la Lisabona, in 2000, și anume : transformarea Europei în ”cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere, capabilă de o dezvoltare economică sustenabilă care să ofere un număr mai mare de joburi de calitate și care să asigure o coeziune socială sporită”. La momentul respectiv, strategiile europene acordau o atenţie sporită investiţiilor în Cercetare & Dezvoltare, însă nu făceau referire şi la aportul acestor investiţii pentru sectorul cultural şi creativ. Nu pentru că ar fi avut un rol mai puţin important în realizarea coeziunii sociale europene ci pentru că acest rol nu fusese enunţat în mod direct. Pentru a sublinia contribuţia industriilor culturale şi creative şi a susţine măsurile de sprijinire financiară în contextul obiectivelor Lisabona, a fost nevoie să fie generate date statistice care să ilustreze contribuţia sectorului cultural la economie, date care ulterior au permis comparaţia sectorului cu alte industrii şi au facilitat formularea politicilor publice. În urma cercetării, a rezultat că așii din mâneca industriilor culturale şi creative au fost : o cifră de afaceri 645 miliarde de Euro (în 2003); o pondere de 2,6 % din PIB-ul european ; o creştere generală a valorii adăugate a sectorului de 19,7% în perioada 1999-2003 ; cel putin 5,8 milioane de oameni angajaţi în sectorul cultural (în 2004) – echivalentul a 3,1 % din populaţia angajată a Europei. Actualizarea acestor date în 2009 a arătat o importanţă chiar mai pronunţată a sectorului pentru economia europeană : 4,5 din PIB-ul european în 2008, şi o absorbţie a 3, 8 din forţa de muncă europeană.

In România, Centrul de Cercetare și Consultanţă în Domeniul Culturii a realizat în 2008 studiul ”Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright in Romania. Deși diferită ca abordare și consistenţă, cercetarea este extrem de importantă atât pentru cei care vor să înţeleagă ce reprezintă sectorul cultural pentru economia naţională, dar şi pentru cei care caută argumente pentru formularea unor politici publice macroeconomice cu o dimensiune culturală. Datele generate au arătat că în perioada 2002-2005 aportul industriilor bazate pe copyright la PIB-ul naţional a fost în creștere. Dacă în 2002, acesta era de 3, 75 %, in 2005 ajunsese la 5,55%. În plus, contribuţia acestor industrii la comerţul exterior a crescut de la 122,7 mil.Euro în 2002 la 177,1 mil.Euro în 2005.

Conform clasificarii KEA, domeniul ”core culture” cuprinde activităţi non-industriale : arte vizuale  (picturi, sculpturi, fotografie), arte performative (teatru, muzica, dans) si patrimoniu (muzee, biblioteci, situri arheologice). Urmeaza domeniul industriilor culturale care cuprinde activităţi industriile dedicate consumului în masă (film, video, televiziune, radio, muzică, publicarea cărţilor/revistelor/presei). Domeniul industriilor creative cuprinde acticităţi de arhitectura, design, publicitate. Ultimul domeniu se referă la industrii corelate culturii, categorie dificil de circumscris pe baza unui criteriu (fabricarea PC-urilor, industria telefoanelor mobile, MP3 player-elor).

Studiile menţionate și alte analize ulterioare ne arată un adevăr destul de simplu: cultura devine mai robustă și mai valoroasă atunci când este asociată cu termeni precum : creștere economică, locuri de muncă, exporturi. De aici și nevoia înlesnirii accesului la finanţări care să conducă la creșterea profitabilităţii și productivităţii industriilor culturale.

Programul Operaţional Creșterea Competitivităţii Economice – valorificat de către IMMuri care desfăşoară activităţi cu profil cultural sau creativ

Obiectivul principal al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, în conformitate cu principiile unei dezvoltări durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt :

• Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;
• Creşterea capacităţii Cercetare & Dezvoltare, stimularea cooperării între instituţiile de CercetareDezvoltareInovare şi întreprinderi, şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI ;
• Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (cetaţeni, întreprinderi) ;
• Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice ;

Autoritatea de Management responsabilă pentru POS CCE este Ministerului Economiei si Finanţelor. Organismele Intermediare răspunzătoare de activităţi punctuale sunt : Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Beneficiarii eligibili ai programului de finanţare sunt : IMM-urile şi întreprinderile mari, autorităţile locale, operatorii economici din sectorul energetic, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.

Calendarul finanţărilor cuprinde datele de lansare a apelurilor de proiecte şi termenele limită de depunere a dosarelor. Multe dintre liniile de finanţare sunt încă deschise (lucru care nu se poate spune pentru alte programme, cum ar fi Programul Operaţional Regional sau Programul Dezvoltarea Resurselor Umane).

Exista mai multe aspecte interesante ce ţin de strtegia POS CCE. Cel care influenţează cel mai mult domeniul industriilor culturale este atenţia sporită acordată Cercetării, Dezvoltării și Inovării, dar și încurajarea investiţiilor în Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor, pe care le vom detail în cele ce urmează.

Strategia programului European Creșterea Competitivătăţii Economice vizează, per ansamblu, crearea unei structuri economice sustenabile bazate pe investiţii de capital si pe cercetare, dezvoltare si inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergenţă pe termen mediu şi lung şi integrarea cu succes a pieţei româneşti trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.

În acest context, dezvoltarea industriilor culturale și creative poate să aibă un rol important. Exista două obiective care vizează în mod direct industriile core și industriile culturale interdependente și care le face eligibile pentru o astfel de finanţare. În primul rând, dorinţa de a aduce în discuţie vulnerabilitatea sectoarelor industriale în care se utilizează tehnologii depăşite, ineficiente, care afectează negativ mediul şi sunt mari consumatoare de energie. În al doilea rând stabilrea unei legaturi între activităţile de C&D şi aplicarea lor în industrie şi promovoarea sectoarelor inovative care se bazează pe activitatea de cercetare și sprijine folosirea pe scara largă a Tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor.

Cu toate aceste, programul Creșterea Competitivătăţii Economice a avut cel mai scăzut impact asupra proiectelor culturale, comparativ cu alte programme, cum ar fi Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul cărora cultura a reușit să atragă finanţări importante. Până în prezent, în cadrul POS CCE au fost contractate 20 de finanţări pentru proiecte cu profil cultural sau creativ. Centralizarea datelor a luat în considerare și IMM-urile care ar putea fi încadrate în sfera industriilor culturale și care nu produc în mod direct bunuri artistice dar care contribuie la producţia, vânzarea, comercializarea acestora (tipografii, artizant). Lista completă a acestor proiecte este disponibilă aici.doc.

Dintre finanţările acordate prin programul POS CCE, doar 5 sunt legate în mod direct de ceea ce este considerat în mod obişnuit drept aparţinând culturii- domeniul core culture. Dintre acestea, 3 au fost obţinute de asociaţii/ organizaţii non-profit (Fundaţia Tranzit, Asociaţia pentru performanţă și cultură, Asociaţia culturală Nicolae Iorga) în cadrul axei prioritare 3: susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei și sprijinirea accesului la internet.

Un domeniu de investiţii ce ar putea fi exploatat de industriile culturale ţine de dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri (inclus de asemena în axa prioritară 3 – dezvoltarea E-economiei) care vizează în mod direct librării sau spaţii interdisciplinare axate pe comerţul cu bunuri culturale. Până în prezent, 2 librării au reușit să beneficieze de astfel de finanţări : Librăria Cărturești – dezvoltarea spaţiului cultural virtual Cărturești) și Sedcomlibris, librărie cu sediul în Alexandria (proiectul ”La un click distanţă de o carte”).

Pe de altă parte, în cadrul axei prioritare 2 care vizeaza investiţii în Cercetare – Dezvoltare – Inovaţie și dezvoltarea capacităţii administrative au fost contractate doar 3 proiecte de către Universitatea Naţională de Muzică București, Academia Română Filiala Cluj și Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”din București. Ar fi interesant de investigat în continuare în ce fel acestea integrează rezultatele investiţiei în programul de cercetare şi în activitatea administrativă şi în ce condiţii iniţiativa lor poate inspira şi alte instituţii de învăţământ să gândească proiecte pentru absorbţia unor astfel de fonduri.

Investiţii în Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor: o oportunitate pentru operatorii culturali

Sectorul TIC (Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor) este situat în centrul strategiei de creștere și de stimulare a competitivităţii economice în Europa. Totuși, într-o economie de tip digital, conţinutul este cel mai important, iar conţinutul este generat prin cultură, mai ales dacă vorbim despre un conţinut de calitate.

Revoluţia digitală a avut un impact destul de mare asupra domeniului cultural. Instituţiile culturale tradiţionale au fost cele mai vizate.  În ultima perioada, acestea s-au adaptat constant la noile norme care implică schimbări din două unghiuri diferite. În primul rînd, este vorba despre îmbunătăţirea capacităţii managerială, gestionare a activităţii institiţionale. În al doiela rând, este vorba despre experienţa oferită consumatorului de ”cultură”, o experienţă reinventată cu ajutorul mijloacelor digitale, prin care actul artistic este mai accesibil.

Logo-ul proiectului Europeana – prima iniţiativă care îşi propune digitizarea patrimoniului cultural.

Câteva dintre instituţiile culturale asupra cărora revoluţia TIC a lăsat o amprentă importantă (în Europa) sunt: librării, instituţii de artă performativă (teatru, dans), cinematografie, muzee și galerii de artă.

În ceea ce privește muzeele, o potenţială investiţie se referă la digitizarea patrimoniului. Deși destul de costisitor, aceasta practică devine din de în ce mai utilizată. Proiectul ”Europeana” dovedește cel mai bine preocuparile Europene pentru crearea unui sistem integrat de stocare a patrimoniului, reprezentând cea mai mare librărie colectivă eurpeană virtuală. Investiţii potenţiale în domeniul muzeelor ar putea fi: achiziţionarea de sisteme electronice pentru ghidajul vizitatorilor (audio-book-uri), tururi virtuale ale muzeelor pentru a înlesni experienţa vizitării (aceste exista în câteva dintre muzeele din Romania, câteva dintre proiecte fiind finanţate prin Administratia Fondului Cultural Naţional). Numeroase facilităţi tehnologice și digital ear putea veni în sprijinul programelor educative ale muzeelor, înlesnind transmiterea mesajului identităţii culturale.

În ceea ce privește artele performative și nu numai, potenţiale investiţii ar putea ajuta capacitatea de planificare, înfiinţarea sistemelor de online ticketing, reîinoirea instalaţiilor de sunte și lumini, etc.

Programul Operaţional Creșterea Competitivităţii Economice ar putea fi o sursa de finanţare pentru cele enumerate mai sus, atât prin axa prioritară 2 (Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate) cât și prin axa prioritară 3  (TIC pentru sectoarele privat şi public). Totuși, până în momentul de faţă nu a existat nici o instituţie core culture (teatru, muzeu) care să acceseze o astfel de finanţare.

Numărul mic de proiecte cu profil cultural aparţinând culturii”core” in cadrul programului POS CCE poate fi pus, pe de o parte, pe seama lipsei unei informări adecvate care să pună în lumină activităţile şi tipurile de investiţii specifice sectorului cultural şi celui creativ, care ar putea fi sprijinite prin program. În acelaşi este posibil ca birocraţia accesării fondului să fie descurajatoare pentru mulţi operatori culturali. Pe de alta parte, la nivel naţional, nu există încă nici la nivelul comunicării instituţionale, nici la nivel politicilor publice, un exerciţiu care să pună în relaţie cele două domenii : economic (și factorii ce derivă din obţinerea succesului : performanţă, profitabilitate, eficienţă economică) și cultural. În plus, în mod tradiţional, acest tip de discurs este chiar respins de către profesioniştii din domeniul cultural şi uneori chiar de către publicul iubitor de cultură, pentru care arta este disociată de “ban”, fiind impregnată exclusiv cu o valoare identitară, spirituală, estetică, critică etc. În acelaşi timp, aşa cum reiese din sinteza proiectelor contractate până acum, atât ONGuri, cât şi instituţii educaţionale au înţeles să folosească această oportunitate de finanţare pentru a-şi îmbunătăţi performanţa organizaţională. Este aceasta o ruşine sau o dovadă de management profesionist?

Cultura devine digitală. De pe site-ul muzeului MOMA se pot descarca aplicaţii pentru mobil, care aduc experienţa muzeală ”în buzunarul” vizitatorului

[*] text publicat pentru prima dată în revista online Art Act Magazine, http://www.artactmagazine.ro/fonduri-pentru-cultura.html – accesat pe 10 iulie 2011