Category Archives: opinions

Campania „Fonduri structurale pentru cultură”: #6 Valorificarea patrimoniului istoric, cultural şi natural prin Programul Operaţional Regional

Text publicat pe 10 mai 2011

de: Margareta Mârza

În etapele premergătoare implementării campaniei ”Fonduri pentru cultură – o investiție necesară”, unul dintre primele lucruri pe care noi, membrii echipei, a trebuit să le facem a fost să discutăm cum înțelegem fiecare cultura, ce considerăm că intră și ce nu, pentru obiectivul campaniei, în definiția ”culturii”. Câți membri, atâtea viziuni asupra culturii și de abia atunci când le-am pus cap la cap am reușit să avem o  perspectivă aproape completă: de la valorile și credințele care alcătuiesc identitatea unei comunități și multiculturalism, la tradiții populare, la meșteșuguri tradiționale pe cale de dispariție și arte, până la educație, patrimoniu și industrii creative. Această enumerare nu poate decât să ne indice complexitatea culturii și multiplele implicații pe care ea le are în viața noastră de zi cu zi. Astfel, și investițiile în proiecte culturale au efecte și implicații în domenii multiple: un număr mai mare de locuri de muncă, dezvoltarea regiunilor (infrastructură socială, rutieră etc.), dezvoltarea turismului și o creștere a cererilor pentru alte servicii conexe, care au ca efect creșterea competivității economice, dezvoltarea sistemului educațional și, de ce nu, putem menționa chiar și dezvoltarea și empowermentul comunităţii prin încurajarea participării la procesul decizional. Astfel, cultura joacă rolulul unui ”al patrulea pion al dezvoltarii sustenabile”, pe lângă creșterea economică, incluziunea socială și echilibrul mediului, cum o numesc cei de la United Cities and Local Governments, o rețea ce reprezintă, la nivel global, interesele guvernelor locale.

După ce am văzut cum poate cultura contribui la dezvoltarea armonioasă a regiunilor de graniță prin Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră, e timpul să vedem care e aportul culturii și la dezvoltarea durabilă din interiorul granițelor, și anume a regiunilor administrative cuprinse de teritoriul României.  Ultimul instrument structural pe care vi-l prezentăm în cadrul campaniei ”Fonduri structurale pentru cultură – o investiție necesară” este Programul Operațional Regional, prin care pot fi obținute fonduri europene importante pentru fiecare regiune administrativă a țări. În cele ce vor urma vă vom prezenta programul, cu focus pe relevanța sa pentru sectorul cultural, și felul în care alte state membre ale UE au administrat fonduri pentru cultură cu obiective similare, încercând să vedem ce am putea face si noi în această direcție. Însă, înainte de a  începe este necesar să ne oprim un pic atenția asupra împărțirii teritorial – administrative a României.

Încă din faza de pre-aderare, autoritățile române au colaborat cu Eurostat (Direcția Europeană de Statistică) pentru a împărți teritoriul României în regiuni de dezvoltare, atât în scopuri statistice, ușurând activitatea Eurostat, cât și pentru o alocare și administrare mai eficientă a fondurilor structurale. După cum vom vedea mai încolo, o mai bună administrare a fondurilor europene sprijină dezvoltarea regională și locală echilibrată, zonele cu o dezvoltare economică mai slabă primind un procent mai mare din bugetul alocat prin POR, decât regiunile mai dezvoltate. Astfel, prin Legea 315 din 2004, în conformitate cu Nomenclatura Unităților Teritoriale pentru Statistică, România a fost împărțită în opt  regiuni de dezvoltare, fără caracter juridic, care corespund diviziunilor de tip NUTS II și unei populații de maxim 3 milioane de locuitori (cu excepția Regiunii Sud, care în 2004, avea 3.342.042  de locuitori). Toate cele 8 regiuni ale țării au un produs intern brut mai mic de 75% din media comunitară și sunt eligibile, astfel, pentru finanțările structurale din cadrul Obiectivului Convergență. Cele 8 regiuni de dezvoltare în care e împărțit teritoriul României cuprind următoarele județe:

  • Regiunea Nord-Est (Moldova): Iași, Botoșani, Neamț, Suceava, Bacău  și Vaslui.
  • Regiunea Vest (Apuseană): Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.
  • Regiunea Nord-Vest (Someșană): Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.
  • Regiunea Centru (Mureșană): Alba, Sibiu, Mureș, Harghita, Covasna și Brașov.
  • Regiunea Sud-Est (Dunărea de Jos): Tulcea, Vrancea, Galați, Brăila, Buzău și Constanța.
  • Regiunea Sud (Muntenia): Argeș, Dâmbovița, Prahova, Ialomița, Călărași, Giurgiu și Teleorman.
  • Regiunea București-Ilfov: municipiul București și județul Ilfov.
  • Regiunea Sud-Vest (Oltenia): Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Olt și Dolj.

Mai mult informații despre potențialul de dezvoltare al celor 8 regiuni puteți găsi pe situl Centrului de Cercetare și Consultanță în Domeniul Culturii, aici și aici şi în documentul care prezinta analiza şi potenţialul regiunilor prin prisma obiectivelor Programului Operaţional Regional. Toate regiunile de dezvoltare ale României intră sub obiectivul Convergență și sunt eligibile pentru fondurile europene alocate prin aceste instrument de alocare a fondurilor structurale.

POR are ca obiectiv strategicsprijinirea și promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât și social, în regiunile României, prin îmbunătățirea condițiilor de infrastructură și a mediului de afaceri, care susțin creșterea economică”.

Altfel spus, scopul POR este să asigure ca toate regiunile de dezvoltare să aibă elemente de infrastructură – de afaceri, socială și capital uman viabile, sprijinind astfel o creștere economică echilibrată pentru toate cele 8 zone ale României. Programul este o concretizare a planurilor naționale de dezvoltare regională, luând ca punct de referință obiectivele și prioritățile prevăzute în Cadrul Național Strategic de Referință și Agenda Tratatului de la Lisabona privind competitivitatea economică și asigurarea unei dezvoltări economice echilibrate a Europei. Pentru aceasta, au fost stabilite următoarele obiective specifice: creşterea rolului economic şi social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a Regiunilor; îmbunătăţirea accesibilităţii Regiunilor şi în particular a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor cu zonele înconjurătoare; creşterea calităţii infrastructurii sociale a Regiunilor; creşterea competitivităţii Regiunilor ca locaţii pentru afaceri; creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor.

Pe baza acestora au fost create cinci axe prioritare, dintre care se distinge o axă prioritară special creată pentru valorificarea durabilă a patrimoniului istoric, cultural și natural și îmbunătățirii infrastructurii turistice de cazare și agrement (axa 5). Cu toate acestea, nu trebuie ignorată nici axa 1, ce vizează dezvoltarea durabilă a orașelor în vederea creșterii calității vieții locuitorilor și crearea de noi locuri de muncă.  Această axă nu poate neglija aspectul cultural al dezvoltării durabile a orașelor, unde efervescența vieții sociale este susținută de activitățile culturale: muzee, galerii, teatre, săli de concert, industrii creative. Nu trebuie uitate nici diferitele manifestări culturale, precum festivaluri sau nopți culturale, care influențează, prin frecvența lor, gradul de atracție pe care îl au orașele. Merită să facem o mică paranteză pentru a aminti  programul Capitalelor Culturale Europene, inițiat de Uniunea Europeană în 1985, la care a participat și România, în 2007, când Sibiu  a fost numit capitală culturală europeană, împreună cu Luxembourg. Prin această participare, Sibiu a obținut fonduri europene, dar și-a asumat și investiții substanțiale din fonduri publice la nivel local, atât în infrastructura culturală, cât și în cea tehnică (drumuri, transport, edilitară, telecomunicații) și programe artistice. Mulți consideră că aceste investiții au condus la o adevărată regenerare a orașului și la creșterea atractivității sale ca destinație turistică. Mai mult, orașul a devenit mai interesant și primitor și pentru locuitori săi.

Revenind, însă, la POR şi la axa prioritară 5, destinată patrimoniului cultural și natural, aceasta este construită pe 3 domenii majore de intervenție (DMI):

5.1 Restaurarea și valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea și modernizarea infrastructurilor conexe.

Prin acest DMI se urmărește restaurarea, protecția și conservarea patrimoniului cultural mondial, național și local (din mediul urban). Învestind în aceste direcții, domeniul contribuie la revitalizarea zonelor și la promovarea turismului cultural,. Un studiu american, citat în documentul de programare al POR a indicat că turiștii care practică acest tip de turism cheltuiesc cu 38 % mai mult pe zi, iar sejurul lor este cu 34% mai lung decât cel al turiştilor care practică forme tradiţionale de turism.

5.2 Crearea, dezvoltarea și modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potențial turistic;

Acest domeniu vizează patrimoniul natural al țării si promovarea turismului, în special montan, România fiind acoperită în proporție de 30% de munți. În acest sens este nevoie de investiții majore în modernizarea facilităților de cazare și de crearea unui sistem centralizat de rezervări pentru a controla fluxurile turistice astfel încât impactul asupra mediului să fie cât mai mic. Operațiunile orientative cuprind amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potențial turistic și valorificarea potențialului turistic montan, dezvoltarea turismului balnear, reabilitarea și modernizarea structurilor de cazare, reabilitarea și extinderea infrastructurii de agrement etc.

5.3 Valorificarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare pentru creșterea atractivității regiunilor României ca destinații turistice.

Ca principal scop al acestui domeniu de intervenție este crearea unei rețele naționale de informare și promovare turistică în zonele cu potențial turistic ridicat. Printre operațiunile orientative se numără definirea și promovarea brandului turistic național, dezvoltarea și consolidarea turismului intern, înființarea centrelor de informare etc.

Axa prioritară 5 contribuie, astfel, la creșterea și dezvoltarea regiunilor prin stimularea economiilor locale și crearea de noi locuri de muncă. Mai mult, dezvoltarea turismul duce la crearea unei cereri pentru o gamă largă de bunuri și servicii, inclusiv din alte sectoare economice, care sunt cerute și, ulterior, achiziționate de turiști și companii de turism.

În ceea ce privește fondurile alocate prin POR, ele se ridică la suma de 4,4 miliarde euro în primii 7 ani după aderare și sunt asigurate, în proporție de 84% (3.726,02 milioane euro), prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Restul este asigurat prin co-finanțare națională ( reprezentând 14% – 657,56 milioane euro) și privată ( estimată la 2% – 184,76 milioane de euro). Aceste fonduri sunt distribuite diferit pentru fiecare regiune, în funcție de gradul de dezvoltare, luându-se în considerare indicatorul Produsul Intern Brut/cap de locuitor, corelat cu densitatea populației specifică Lista proiectelor cea a regiunilor mai prospere, vizându-se convergența lor și dezvoltarea teritorială echilibrată. Prin această diferențiere, zonele cu un PIB scăzut pe cap de locuitor vor beneficia de un procent mai mare din fondurile totale destinate POR. Totodată, aceste fonduri sunt distribuite diferențiat și în funcție de axele prioritare, pe baza discuțiilor cu reprezentanții regiunilor și a analizei portofoliului de proiecte a fiecărei regiuni în parte. Astfel, axa prioritară 1 beneficiază de 30% din fonduri, axei prioritare 2 îi sunt alocate 20,35% din bugetul POR, axa prioritară 3 primește 15% din bugetul POR, axa prioritară 4 beneficiază de 17% din fonduri, iar axa prioritară 6 primește doar 2,65 din totalul bugetului alocat POR. Această prioritizare a fondurilor este făcută în scopul de a maximiza contribuția lor la dezvoltarea pe termen lung a României și a regiunilor ei.

Fondurile alocate axei 5 se ridică la 15% din totalul sumei destinat întregului program, luându-se în considerare potențialul turistic ridicat al fiecărei regiuni, dar care nu poate fi exploatat din cauza valorificării insuficiente a resurselor naturale și a patrimoniului cultural, dar și a calității slabe a infrastructurii tehnice și turistice și a serviciilor specifice domeniului. Acest procent nu trebuie să ne descurajeze. În situația în care 51,4% din obiectivele de patrimoniu nu se află în apropierea unei rute de transport regulat este de înțeles de ce este acordată o mai mare importanță altor axe și domenii de investiție, precum dezvoltarea infrastructurii rutiere, spre exemplu.

Resursele financiare alocate prin POR nu acoperă în totalitate necesarul investițiilor ce trebuie făcute atât pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor României, cât și pentru încurajarea dezvoltării economice a României, pentru a se apropia de media europeană.

Beneficiarii care pot accesa fonduri europene prin POR sunt: autoritățile administrației publice (primării, consilii locale, consilii județene); instituțiile publice, cum ar fi cele de sănătate, instituțiile academice, serviciile de intervenție în situații de urgență; organizațiile neguvernamentale;companiile private, în special IMM-urile (întreprinderile mici și mijlocii) și micro-întreprinderile. Pentru cei interesați, ultima variantă a calendarului orientativ al  lansării Programului Operațional Regional a fost publicată în 2010 și poate fi consultată pe situl programului: www.inforegio.ro.

Lista proiectelor cu specific cultural finanțate prin POR până la 31 martie 2011 o puteți consulta aici. Până la 31 martie 2011, suma absorbită de proiectele finanțate prin axa prioritară 5 se ridica la 1.359.588.548 RON, dintre care 679.052.738 RON  doar prin DMI 5.1.

În România, rolul economic culturii este văzut în strânsă legătură cu turismul, patrimoniul cultural contribuind la dezvoltarea unei identități locale sau regionale și la atragerea turiștilor. Explicația este că potențialul turistic nu poate fi valorificat economic datorită infrastructurii turistice învechite și a necesității, în multe cazuri, de restaurare a patrimoniului construit. Astfel, toate cele 48 de proiecte contractate prin DMI 5.1 vizează restaurarea sau  conservarea centrelor istorice ale unor orașe sau a unor clădiri de patrimoniu, a unor cetăți medievale sau biserici monument, reamenajarea muzeelor etc. Investiția în infrastructura culturală are un rol esențial în procesul de dezvoltare durabilă locală și regională și contribuie la obiectivul de a face Europa și regiunile ei locuri mai atractive pentru investitori și forța de muncă. Întrebarea care se pune este: este acest lucru suficient, chiar și pentru a atinge obiectivul specific al Programului Operațional Regional? Este nevoie de investiții majore în  restaurare și conservare, însă fără oamenii care să aducă la viață aceste spații, prin promovarea și pregătirea unor programe culturale, artistice și sociale interesante, impactul va fi limitat. În lipsa acestora va fi dificil să se asigure chiar întreținerea efectelor restaurării recent realizate.

Fără un program cultural potrivit, locurile se vor degrada, prin neglijența și dezinteresul care vor fi o consecință firească a lipsei de viziune cu privire la destinația culturală și turistică a patrimoniului. Din acest motiv, este salutar (și necesar) efortul de a privi investițiile realizate ca parte integrantă a unei strategii de dezvoltare regională.

În ce privește patrimoniul cultural, POR este complementar strategiei Programului Național de Dezvoltare Rurală, finanțând activități ce presupun restaurarea/conservarea patrimoniului național și local, dar și al patrimoniului mondial UNESCO. Mai mult, toate inițiativele de conservare culturală propuse de autoritățile locale, trebuie însoțite de un plan care să vizeze conservarea (sau restaurarea) centrelor istorice ale orașelor și orașele medievale în întregimea lor, menținându-se stilul arhitectonic tradițional.

Deoarece proiectele culturale finanțate prin POR vizează doar patrimoniul cultural construit, este folositor să aruncăm o privire și în curtea vecinilor, putând trage învățăminte utile din experiența lor. Ce ne interesează să vedem este cum au abordat alte țări oportunitatea investițiilor în sectorul cultural prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Obiectivul Convergență (în care se încadrează și POR). Mai mult, având în vedere că toate proiectele desfășurate în România, finanțate prin POR, au în vedere patrimoniul cultural, este interesant să vedem alte abordări și moduri de folosință a investițiilor în domeniu. Pentru perioada 2000 – 2006, Grecia și Portugalia au inițiat programe operaționale destinate special sectorului cultural, fondurile alocate depășind  600 de milioane de euro. Unul dintre motivele dezvoltării acestor programe a fost că, în ciuda sectorului turistic dezvoltat din ambele țări, pentru cultură au fost alocate, înainte de aceste PO, sume destul de mici. Ambele programe au avut o structură similară, care s-a concentrat, în principal, pe restaurarea patrimoniului și pe modernizarea infrastructurii și a facilităților existente (muzee, edificii, situri etc.), însă se pot distinge și elemente diferite.

În Grecia, a fost inițiate și acțiuni pentru promovarea artei contemporane și a fost creată o axă prioritară specială pentru promovarea TIC în sectorul cultural, prin care s-a sprijinit dezvoltarea conținutului digital și accesul la societatea informațională.. Programul a încercat să asigure  crearea într-o varietate cât mai mare a facilităților turistice în toate regiunile țări, nu doar în cele urbane. În Portugalia, s-au avut în vedere scopuri mai ambițioase privind încurajarea competitivității și restructurarea industrială, ca elemente ale strategiei de dezvoltare a economiei cunoașterii. Cultura și creativitatea au fost apreciate ca având un rol important în crearea de noi locuri de muncă și creșterea gradului de atracție turistică, având astfel un impact și în alte sectoare conexe.

Însă, se poate observa, la nivelul celor două țări, că rezultatele obținute în urma implementării acestor programe nu au fost folosite pentru a genera o dezvoltare a economiei creative și a promova competitivitatea economică. În Grecia, rezultatele nu au fost integrate mai departe într-un plan de acțiune care să genereze o dezvoltare a economiei creative și nu s-a reușit implicarea sectorului privat. Acest lucru este valabil și pentru Portugalia, a cărui program s-a concentrat în special pe sectorul public. Mai mult, Portugalia nu a reușit să asigure o distribuție uniformă a proiectelor și fondurilor în toate regiunile. Ambele țări au avut rezultate substanțiale în ceea ce privește revitalizarea infrastructurii culturale, în  crearea de noi locuri de muncă în sectorul cultural, dar prin focusul pe infrastructură și neintegrarea investițiilor într-un plan de dezvoltare durabilă, nu au reușit să valorifice investițiile inițiale și să implice atât sectorul public, cât și cel privat. Astfel, pentru perioada de programare 2007-2013, strategia celor două țări s-a schimbat. Având pusă baza necesară pentru dezvoltarea unui sector creativ activ, prin investiția în infrastructură, nu au mai inițiat un program operațional pentru cultură și s-au concentrat pe promovarea ei în celelalte PO.

Exemplele date de Grecia și Portugalia sunt relevante pentru România, în special acum, când Guvernul lucrează la dezvoltarea unui Program Operațional pentru Cultură pentru perioada de programare 2007-2013. Acesta trebuie să țină cont de realitățile sociale, economice, politice și culturale ale țării. Actualul POR alocă fonduri importante, chiar dacă nu suficiente, pentru dezvoltarea infrastructurii culturale, astfel că printr-un astfel de program operațional s-ar putea avea în vedere alte obiective decât cele legate de infrastructură, cum ar fi competitivitatea economică, accesul la societatea informațională etc. Astfel, s-ar asigura integrarea obiectivelor culturale într-un plan de dezvoltare care să le valorifice. După cum am văzut în exemplele Greciei și Portugaliei, la fondurile alocate printr-un astfel de program s-ar adăuga și cele accesate de proiectele cu specific cultural prin celelalte PO. În același timp, trebuie avut în vedere că România nu are un sector turistic la fel de competitiv ca cele două țări menționate, care să asigure, în mod ideal sustenabilitatea investițiilor în infrastructură.

Acestea, și poate alte multe motive pe care nu le-am  menționat, ar trebui să ne îndrepte atenția spre alte direcții de acțiune privind dezvoltarea durabilă regională și locală a României.

Astfel, se vorbește, de câțiva ani, despre o nouă împărțire teritorială a țării, argumentată prin faptul că actuala împărțire pe județe este învechită și că o diminuare a numărului acestora ar contribui la economisirea unor fonduri importante, care altfel sunt cheltuite pe administrație, ar spori reprezentativitatea autorităților publice locale și ar eficientiza derularea proiectelor de dezvoltare printr-o mai bună absorbție a fondurilor europene. Anul trecut a fost aprobată în Senat, chiar dacă primise aviz negativ de la Guvern și de la Comisia de specialitate, o propunere legislativă înaintată de UDMR, care prevedea reorganizarea României in 5 macroregiuni și 16 regiuni de dezvoltare, având drept criterii similitudinile socio-economice ale regiunilor. Istoria s-a repetat anul acesta când Senatul a aprobat o altă propunere legislativă privind împărțirea administrativ – teritorială a țării, motivată de numărul mare de județe care implică cheltuieli administrative prea mari. Ambele propuneri legislative au invocat, în argumentarea schimbărilor propuse, faptul că noua organizare teritorială ar contribui la dezvoltarea durabilă a regiunilor printr-o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, ambele au drept consecință dispariția județelor, dar nici una nu argumentează de ce actuala împărțire nu este bună.

Aruncând o privire peste caracteristicile socio-demografice ale fiecărei regiuni, care reies din analiza făcută în documentul de programare al POR, observăm că sunt formate din județe care se confruntă cu probleme asemănătoare, iar fiecare regiune poate fi la rândul ei împărțită în 2 subregiuni, una mai săracă și una mai bogată. Dezvoltarea socio-economică armonioasă a Europei trebuie să înceapă de la cele mai mici unități, de aceea aceste diferențe din interiorul regiunilor nu pot fi decât utile în acest demers, asigurând, mai întâi, un echilibru economic la un prim nivel. Această dezvoltare echilibrată privește și sectorul cultural și ar duce la o armonizare a zonelor mai dezvoltate și mai active din punct de vedere cultural cu cele mai sărace. Chiar dacă potențialul turistic este diferit în zonele rurale față de cel din zonele urbane, armonizarea ar putea consta în împrumutarea unor modele de bune practici. În același timp, luând în considerare faptul că fondurile alocate prin POR se fac diferențiat în funcție de gradul de dezvoltare a regiunii, ar putea însemna că subregiunile mai sărace primesc mai puține fonduri decât dacă ar fi de sine stătătoare sau grupate (acolo unde se poate) cu alte subregiuni, cu aceleași probleme. Mai mult, zonele mai dezvoltate sunt de cele mai multe ori mai active din punct de vedere cultural decât cele sărace, de aceea, o împărțire în mai multe regiuni, ca cea propusă de UDMR anul trecut, ar putea fi binevenită.

Campania „Fonduri structurale pentru cultură”: #5 Programul Operaţional Creşterea Competitivităţii Economice – un rol pentru industriile culturale şi creative

Text publicat pe 20 aprilie 2011

de: Daniela Ştefănescu

Pentru a avea un aport semnificativ la dezvoltarea socială europeană, cultura trebuie să-şi joace ”cartea norocoasă” făcând dovada contribuţiei la economia naţională/ internaţională

În ultimii ani, preocuparea pentru determinarea contribuţei culturii la economie și dezvoltare socială a devenit un subiect important la nivel european. In 2006, KEA, o companie de cercetare şi consultanţă cu sediul in Bruxelles realizează prima cercetare pentru Comisia Europeană (Direcţia Generală pentru Educaţie și Cultură) în scopul determinării valorii economice a sectorului cultural și creativ.

Contextul cercetării se referea la poziţionarea culturii în cadrul obiectivului general stabilit de Consiliul European, la Lisabona, in 2000, și anume : transformarea Europei în ”cea mai competitivă și dinamică economie bazată pe cunoaștere, capabilă de o dezvoltare economică sustenabilă care să ofere un număr mai mare de joburi de calitate și care să asigure o coeziune socială sporită”. La momentul respectiv, strategiile europene acordau o atenţie sporită investiţiilor în Cercetare & Dezvoltare, însă nu făceau referire şi la aportul acestor investiţii pentru sectorul cultural şi creativ. Nu pentru că ar fi avut un rol mai puţin important în realizarea coeziunii sociale europene ci pentru că acest rol nu fusese enunţat în mod direct. Pentru a sublinia contribuţia industriilor culturale şi creative şi a susţine măsurile de sprijinire financiară în contextul obiectivelor Lisabona, a fost nevoie să fie generate date statistice care să ilustreze contribuţia sectorului cultural la economie, date care ulterior au permis comparaţia sectorului cu alte industrii şi au facilitat formularea politicilor publice. În urma cercetării, a rezultat că așii din mâneca industriilor culturale şi creative au fost : o cifră de afaceri 645 miliarde de Euro (în 2003); o pondere de 2,6 % din PIB-ul european ; o creştere generală a valorii adăugate a sectorului de 19,7% în perioada 1999-2003 ; cel putin 5,8 milioane de oameni angajaţi în sectorul cultural (în 2004) – echivalentul a 3,1 % din populaţia angajată a Europei. Actualizarea acestor date în 2009 a arătat o importanţă chiar mai pronunţată a sectorului pentru economia europeană : 4,5 din PIB-ul european în 2008, şi o absorbţie a 3, 8 din forţa de muncă europeană.

In România, Centrul de Cercetare și Consultanţă în Domeniul Culturii a realizat în 2008 studiul ”Contribuţia economică a industriilor bazate pe copyright in Romania. Deși diferită ca abordare și consistenţă, cercetarea este extrem de importantă atât pentru cei care vor să înţeleagă ce reprezintă sectorul cultural pentru economia naţională, dar şi pentru cei care caută argumente pentru formularea unor politici publice macroeconomice cu o dimensiune culturală. Datele generate au arătat că în perioada 2002-2005 aportul industriilor bazate pe copyright la PIB-ul naţional a fost în creștere. Dacă în 2002, acesta era de 3, 75 %, in 2005 ajunsese la 5,55%. În plus, contribuţia acestor industrii la comerţul exterior a crescut de la 122,7 mil.Euro în 2002 la 177,1 mil.Euro în 2005.

Conform clasificarii KEA, domeniul ”core culture” cuprinde activităţi non-industriale : arte vizuale  (picturi, sculpturi, fotografie), arte performative (teatru, muzica, dans) si patrimoniu (muzee, biblioteci, situri arheologice). Urmeaza domeniul industriilor culturale care cuprinde activităţi industriile dedicate consumului în masă (film, video, televiziune, radio, muzică, publicarea cărţilor/revistelor/presei). Domeniul industriilor creative cuprinde acticităţi de arhitectura, design, publicitate. Ultimul domeniu se referă la industrii corelate culturii, categorie dificil de circumscris pe baza unui criteriu (fabricarea PC-urilor, industria telefoanelor mobile, MP3 player-elor).

Studiile menţionate și alte analize ulterioare ne arată un adevăr destul de simplu: cultura devine mai robustă și mai valoroasă atunci când este asociată cu termeni precum : creștere economică, locuri de muncă, exporturi. De aici și nevoia înlesnirii accesului la finanţări care să conducă la creșterea profitabilităţii și productivităţii industriilor culturale.

Programul Operaţional Creșterea Competitivităţii Economice – valorificat de către IMMuri care desfăşoară activităţi cu profil cultural sau creativ

Obiectivul principal al POS CCE este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti, în conformitate cu principiile unei dezvoltări durabile şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt :

  • Constituirea unui mediu favorabil pentru o dezvoltarea durabilă a întreprinderilor;
  • Creşterea capacităţii Cercetare & Dezvoltare, stimularea cooperării între instituţiile de CercetareDezvoltareInovare şi întreprinderi, şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI ;
  • Valorificarea potenţialului TIC şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (cetaţeni, întreprinderi) ;
  • Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor climatice ;

Autoritatea de Management responsabilă pentru POS CCE este Ministerului Economiei si Finanţelor. Organismele Intermediare răspunzătoare de activităţi punctuale sunt : Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului (Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Beneficiarii eligibili ai programului de finanţare sunt : IMM-urile şi întreprinderile mari, autorităţile locale, operatorii economici din sectorul energetic, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice.

Calendarul finanţărilor cuprinde datele de lansare a apelurilor de proiecte şi termenele limită de depunere a dosarelor. Multe dintre liniile de finanţare sunt încă deschise (lucru care nu se poate spune pentru alte programme, cum ar fi Programul Operaţional Regional sau Programul Dezvoltarea Resurselor Umane).

Exista mai multe aspecte interesante ce ţin de strtegia POS CCE. Cel care influenţează cel mai mult domeniul industriilor culturale este atenţia sporită acordată Cercetării, Dezvoltării și Inovării, dar și încurajarea investiţiilor în Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor, pe care le vom detail în cele ce urmează.

Strategia programului European Creșterea Competitivătăţii Economice vizează, per ansamblu, crearea unei structuri economice sustenabile bazate pe investiţii de capital si pe cercetare, dezvoltare si inovare. Altfel spus, articularea unei perspective de convergenţă pe termen mediu şi lung şi integrarea cu succes a pieţei româneşti trebuie să aibă în vedere dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere.

În acest context, dezvoltarea industriilor culturale și creative poate să aibă un rol important. Exista două obiective care vizează în mod direct industriile core și industriile culturale interdependente și care le face eligibile pentru o astfel de finanţare. În primul rând, dorinţa de a aduce în discuţie vulnerabilitatea sectoarelor industriale în care se utilizează tehnologii depăşite, ineficiente, care afectează negativ mediul şi sunt mari consumatoare de energie. În al doilea rând stabilrea unei legaturi între activităţile de C&D şi aplicarea lor în industrie şi promovoarea sectoarelor inovative care se bazează pe activitatea de cercetare și sprijine folosirea pe scara largă a Tehnologiei informaţiei și comunicaţiilor.

Cu toate aceste, programul Creșterea Competitivătăţii Economice a avut cel mai scăzut impact asupra proiectelor culturale, comparativ cu alte programme, cum ar fi Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul cărora cultura a reușit să atragă finanţări importante. Până în prezent, în cadrul POS CCE au fost contractate 20 de finanţări pentru proiecte cu profil cultural sau creativ. Centralizarea datelor a luat în considerare și IMM-urile care ar putea fi încadrate în sfera industriilor culturale și care nu produc în mod direct bunuri artistice dar care contribuie la producţia, vânzarea, comercializarea acestora (tipografii, artizant). Lista completă a acestor proiecte este disponibilă aici.doc.

Dintre finanţările acordate prin programul POS CCE, doar 5 sunt legate în mod direct de ceea ce este considerat în mod obişnuit drept aparţinând culturii- domeniul core culture. Dintre acestea, 3 au fost obţinute de asociaţii/ organizaţii non-profit (Fundaţia Tranzit, Asociaţia pentru performanţă și cultură, Asociaţia culturală Nicolae Iorga) în cadrul axei prioritare 3: susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei și sprijinirea accesului la internet.

Un domeniu de investiţii ce ar putea fi exploatat de industriile culturale ţine de dezvoltarea sistemelor de comerţ electronic şi a altor soluţii electronice pentru afaceri (inclus de asemena în axa prioritară 3 – dezvoltarea E-economiei) care vizează în mod direct librării sau spaţii interdisciplinare axate pe comerţul cu bunuri culturale. Până în prezent, 2 librării au reușit să beneficieze de astfel de finanţări : Librăria Cărturești – dezvoltarea spaţiului cultural virtual Cărturești) și Sedcomlibris, librărie cu sediul în Alexandria (proiectul ”La un click distanţă de o carte”).

Pe de altă parte, în cadrul axei prioritare 2 care vizeaza investiţii în Cercetare – Dezvoltare – Inovaţie și dezvoltarea capacităţii administrative au fost contractate doar 3 proiecte de către Universitatea Naţională de Muzică București, Academia Română Filiala Cluj și Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”din București. Ar fi interesant de investigat în continuare în ce fel acestea integrează rezultatele investiţiei în programul de cercetare şi în activitatea administrativă şi în ce condiţii iniţiativa lor poate inspira şi alte instituţii de învăţământ să gândească proiecte pentru absorbţia unor astfel de fonduri.

Investiţii în Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor: o oportunitate pentru operatorii culturali

Sectorul TIC (Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor) este situat în centrul strategiei de creștere și de stimulare a competitivităţii economice în Europa. Totuși, într-o economie de tip digital, conţinutul este cel mai important, iar conţinutul este generat prin cultură, mai ales dacă vorbim despre un conţinut de calitate.

Revoluţia digitală a avut un impact destul de mare asupra domeniului cultural. Instituţiile culturale tradiţionale au fost cele mai vizate.  În ultima perioada, acestea s-au adaptat constant la noile norme care implică schimbări din două unghiuri diferite. În primul rînd, este vorba despre îmbunătăţirea capacităţii managerială, gestionare a activităţii institiţionale. În al doiela rând, este vorba despre experienţa oferită consumatorului de ”cultură”, o experienţă reinventată cu ajutorul mijloacelor digitale, prin care actul artistic este mai accesibil.

Logo-ul proiectului Europeana – prima iniţiativă care îşi propune digitizarea patrimoniului cultural.

Câteva dintre instituţiile culturale asupra cărora revoluţia TIC a lăsat o amprentă importantă (în Europa) sunt: librării, instituţii de artă performativă (teatru, dans), cinematografie, muzee și galerii de artă.

În ceea ce privește muzeele, o potenţială investiţie se referă la digitizarea patrimoniului. Deși destul de costisitor, aceasta practică devine din de în ce mai utilizată. Proiectul ”Europeana” dovedește cel mai bine preocuparile Europene pentru crearea unui sistem integrat de stocare a patrimoniului, reprezentând cea mai mare librărie colectivă eurpeană virtuală. Investiţii potenţiale în domeniul muzeelor ar putea fi: achiziţionarea de sisteme electronice pentru ghidajul vizitatorilor (audio-book-uri), tururi virtuale ale muzeelor pentru a înlesni experienţa vizitării (aceste exista în câteva dintre muzeele din Romania, câteva dintre proiecte fiind finanţate prin Administratia Fondului Cultural Naţional). Numeroase facilităţi tehnologice și digital ear putea veni în sprijinul programelor educative ale muzeelor, înlesnind transmiterea mesajului identităţii culturale.

În ceea ce privește artele performative și nu numai, potenţiale investiţii ar putea ajuta capacitatea de planificare, înfiinţarea sistemelor de online ticketing, reîinoirea instalaţiilor de sunte și lumini, etc.

Programul Operaţional Creșterea Competitivităţii Economice ar putea fi o sursa de finanţare pentru cele enumerate mai sus, atât prin axa prioritară 2 (Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru competitivitate) cât și prin axa prioritară 3  (TIC pentru sectoarele privat şi public). Totuși, până în momentul de faţă nu a existat nici o instituţie core culture (teatru, muzeu) care să acceseze o astfel de finanţare.

Numărul mic de proiecte cu profil cultural aparţinând culturii”core” in cadrul programului POS CCE poate fi pus, pe de o parte, pe seama lipsei unei informări adecvate care să pună în lumină activităţile şi tipurile de investiţii specifice sectorului cultural şi celui creativ, care ar putea fi sprijinite prin program. În acelaşi este posibil ca birocraţia accesării fondului să fie descurajatoare pentru mulţi operatori culturali. Pe de alta parte, la nivel naţional, nu există încă nici la nivelul comunicării instituţionale, nici la nivel politicilor publice, un exerciţiu care să pună în relaţie cele două domenii : economic (și factorii ce derivă din obţinerea succesului : performanţă, profitabilitate, eficienţă economică) și cultural. În plus, în mod tradiţional, acest tip de discurs este chiar respins de către profesioniştii din domeniul cultural şi uneori chiar de către publicul iubitor de cultură, pentru care arta este disociată de “ban”, fiind impregnată exclusiv cu o valoare identitară, spirituală, estetică, critică etc. În acelaşi timp, aşa cum reiese din sinteza proiectelor contractate până acum, atât ONGuri, cât şi instituţii educaţionale au înţeles să folosească această oportunitate de finanţare pentru a-şi îmbunătăţi performanţa organizaţională. Este aceasta o ruşine sau o dovadă de management profesionist?

Cultura devine digitală. De pe site-ul muzeului MOMA se pot descarca aplicaţii pentru mobil, care aduc experienţa muzeală ”în buzunarul” vizitatorului

[*] text publicat pentru prima dată în revista online Art Act Magazine, http://www.artactmagazine.ro/fonduri-pentru-cultura.html – accesat pe 10 iulie 2011

Despre rationalizarea din punct de vedere juridic a unei decizii irationale. Cum afecteaza cazul ICR sansele noastre la o mai buna guvernare

Publicat pe 8 ianuarie 2013

“Cazul ICR” rămâne în atenţia presei. La început de an a fost anunţată lansarea filialelor teritoriale – cu statut neclar şi puţin rezonabil pentru o instituţie care prin misiune trebuie să se preocupe de relaţia cu exteriorul ţării şi să faciliteze legăturile şi cooperările dintre mediul cultural din România cu cel de dincolo de graniţe – iar apoi a început scandalul nominalizărilor pe post. La atâtea subiecte şi evenimente nefaste, s-a ratat un moment important: cel în care Curtea Constituţională a publicat motivaţia respingerii pretenţiei de neconstituţionalitate înaintată de Avocatul Poporului în iunie 2012 (respinsă în iulie 2012), la 3 luni după – adică pe 3 octombrie 2012.

Importanţa motivaţiei nu este doar una a firescului de a te apleca cap-coadă asupra unui caz, ci în primul rând aceea de a vedea cum a fost raţionalizată din punct de vedere juridic o decizie iraţională (exclusiv politică). Practic, s-a făcut aşa cum spun psihologii că face de cele mai multe ori fiinţa umană: acţionăm şi apoi ne găsim motive pentru a ne asigura că acţiunea a fost potrivită, bună, eventual chiar CEA MAI bună. Cu ce rezultate asupra mizei mai generale a dezbaterii: utilizarea ordonanţelor de urgenţă şi dreptul la transparenţă decizională?

Citește articolul integral pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/despre-rationalizarea-din-punct-de-vedere-juridic-a-unei-decizii-irationale-cum-afecteaza-cazul-icr-sansele-noastre-la-o-mai-buna-guvernare/

Interviu cu liderul unei asociatii care apara patrimoniul bucurestenilor. Cum poti sa impiedici autoritatile sa mimeze consultarea cetatenilor

Publicat pe 16 septembrie 2012

ARC continua seria interviurilor cu membrii sai si va prezinta in doua parti interviul realizat cu Roxana Wring, presedintele Asociaţiei pentru Protecţia şi Documentarea Monumentelor şi Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo), despre nevoia de integrare a patrimoniului in viata orasului. Despre cum se pot stopa distrugerile pentru a nu se mai ajunge la demolarea unor imobile valoroase prin tot felul de chichite „legale”. Roxana Wring ne impartaseste, in prima parte a interviului, cum pot fi folosite Legea 544/2001 a dreptului la informatii publice, Legea 52/2003 a transparentei decizionale, alte regulamente pentru a cere dezbateri, a face propuneri si a impiedica tacerea de dupa a autoritatilor care incearca sa ignore vocea societatii civile. Ce sanse au cetatenii sa fie informati? Ce sanse au ei sa impiedice abuzuri? Cum se poate impedica blocarea accesului la informatie pe cai semi-legale? Despre toate acestea puteti citi mai jos, in partea a II-a a interviului cu Roxana Wring.

Citiți articolul integral pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/interviu-cu-liderul-unei-asociatii-care-apara-patrimoniul-bucurestenilor-cum-poti-sa-impiedici-autoritatile-sa-mimeze-consultarea-cetatenilor-2/

Vestea buna a normalitatii

Publicat pe 7 ianuarie 2013

Nu ai ocazia în fiecare zi, din păcate, să te bucuri că o instituţie publică care se ocupă de managementul fondurilor europene a fost transparentă şi deschisă comunicării cu cetăţenii. Azi este însă una din acele zile, pentru că Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative a comunicat pe site-ul www.fonduri-administratie.ro o lista completă de informaţii despre proiectele aprobate şi contractate. Mai exact, puteţi consulta date despre obiectivele,
rezultatele, activităţile, grupul ţintă al fiecăruia dintre proiecte, dar şi persoana de contact, cu număr de telefon şi email!

Citește articolul complet pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/vestea-buna-a-normalitatii/

Se aplica legea conflictului de interese la fondurile europene? Cazul Bostina si asociatii

Publicat la 2 august 2012

Deşi există o legislaţie a conflictelor de interese în gestionarea banilor europeni, unii dintre greii evaluatori de cereri de finanţare nu se sfiesc să îşi ofere serviciile de consultanţă celor interesaţi să depună proiecte pentru fonduri europene nerambursabile. Este vorba de Confero Finance (fosta Boştină and Associates Financial Consulting S.R.L.), una dintre firmele care oferă asistenţă tehnică pentru evaluarea proiectelor aferente POS CCE şi POS DRU. În acelaşi timp, însă, firma se recomandă şi potenţialilor beneficiari pentru servicii de consultanţă şi asistenţă legală în pregătirea proiectelor pentru accesarea de fonduri nerambursabile, dar şi pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile pe teme variate, de la agricultură, mediu, dezvoltarea resurselor umane, turism, dezvoltarea afacerilor şi, da, chiar şi administraţie publică locală.

Citește articol pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/se-aplica-legea-conflictului-de-interese-la-fondurile-europene-cazul-bostina-si-asociatii/

Un studiu de caz releva vulnerabilitatile sistemului Proiecte copy/paste pentru cultura cu bani europeni

Publicat pe 14 iunie 2012

Fundaţia Culturală Artex – un studiu de caz care poate deschide o discuţie mai largă despre practica achiziţiilor publice pe bani europeni şi impactul real al proiectelor.

Cultura, Cenuşăreasa fondurilor publice în România, are câştigătorii ei. Într-o perioadă în care reprezentanţi europeni şi persoane din cadrul autorităţilor publice căinează slaba absorbţie a fondurilor europene, Fundaţia Culturală Artex, organizaţie neguvernamentală înfiinţată în iulie 2007 (mai puţin de 5 ani de experienţă până în prezent!) a reuşit să câştige 9 proiecte cu finanţare din Programul Operaţional Regional şi 3 proiecte cu finanţare din POS Dezvoltarea Resurselor Umane Valoarea totală a finanţărilor primite de la bugetul naţional şi fondurile europene: 12.948.268 lei, aproape 3 milioane de euro. Artex pare a fi un beneficiar de succes, care însă la o privire mai atentă condensează prin practicile sale mai multe vulnerabilităţi ale programelor de finanţare cu fonduri structurale în România: procedurile de achiziţii publice şi capacitatea administraţiei şi a evaluatorilor de a monitoriza şi aprecia impactul real al investiţiilor şi cheltuielilor la nivelul beneficiarilor.

Citește articolul integral pe site-ul Romania curată: https://www.romaniacurata.ro/un-studiu-de-caz-releva-vulnerabilitatile-sistemului-proiecte-copy-paste-pentru-cultura-cu-bani-europeni/