Category Archives: 2013

Despre rationalizarea din punct de vedere juridic a unei decizii irationale. Cum afecteaza cazul ICR sansele noastre la o mai buna guvernare

Publicat pe 8 ianuarie 2013

“Cazul ICR” rămâne în atenţia presei. La început de an a fost anunţată lansarea filialelor teritoriale – cu statut neclar şi puţin rezonabil pentru o instituţie care prin misiune trebuie să se preocupe de relaţia cu exteriorul ţării şi să faciliteze legăturile şi cooperările dintre mediul cultural din România cu cel de dincolo de graniţe – iar apoi a început scandalul nominalizărilor pe post. La atâtea subiecte şi evenimente nefaste, s-a ratat un moment important: cel în care Curtea Constituţională a publicat motivaţia respingerii pretenţiei de neconstituţionalitate înaintată de Avocatul Poporului în iunie 2012 (respinsă în iulie 2012), la 3 luni după – adică pe 3 octombrie 2012.

Importanţa motivaţiei nu este doar una a firescului de a te apleca cap-coadă asupra unui caz, ci în primul rând aceea de a vedea cum a fost raţionalizată din punct de vedere juridic o decizie iraţională (exclusiv politică). Practic, s-a făcut aşa cum spun psihologii că face de cele mai multe ori fiinţa umană: acţionăm şi apoi ne găsim motive pentru a ne asigura că acţiunea a fost potrivită, bună, eventual chiar CEA MAI bună. Cu ce rezultate asupra mizei mai generale a dezbaterii: utilizarea ordonanţelor de urgenţă şi dreptul la transparenţă decizională?

Citește articolul integral pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/despre-rationalizarea-din-punct-de-vedere-juridic-a-unei-decizii-irationale-cum-afecteaza-cazul-icr-sansele-noastre-la-o-mai-buna-guvernare/

Vestea buna a normalitatii

Publicat pe 7 ianuarie 2013

Nu ai ocazia în fiecare zi, din păcate, să te bucuri că o instituţie publică care se ocupă de managementul fondurilor europene a fost transparentă şi deschisă comunicării cu cetăţenii. Azi este însă una din acele zile, pentru că Ministerul Administraţiei şi Internelor, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative a comunicat pe site-ul www.fonduri-administratie.ro o lista completă de informaţii despre proiectele aprobate şi contractate. Mai exact, puteţi consulta date despre obiectivele,
rezultatele, activităţile, grupul ţintă al fiecăruia dintre proiecte, dar şi persoana de contact, cu număr de telefon şi email!

Citește articolul complet pe site-ul România curată: https://www.romaniacurata.ro/vestea-buna-a-normalitatii/

Manifest pentru Cultura vie

Apărut in Dilema veche, nr. 464, 3-9 ianuarie 2013

Cum definiţi termenul de „Cultură vie“?

„Cultura vie“ este cultura de aici şi de acum, chiar şi atunci cînd se apleacă asupra unor elemente clasice sau tradiţionale, dacă această încercare îşi propune o recontextualizare, o reinterpretare pentru publicul contemporan.

De ce trebuie statul să susţină sectorul cultural independent?

Unul dintre argumente ţine de recunoaşterea valorii actelor culturale realizate în regim independent, atît prin premii internaţionale, cît şi de către critica de specialitate. Această recunoaştere din partea finanţatorilor publici este însă necesară nu doar datorită valorii, ci pentru că, alături de dinamism şi creativitate, acest sector are o vulnerabilitate: fragilitatea instituţională. Fără sprijin, independenţii vor găsi o cale de a crea, dar viaţa culturală va avea de pierdut, pentru că nu vor putea avea acelaşi impact. Un al doilea argument merge în acelaşi sens, al valorii independenţilor, însă ne apropie mai mult de miza activităţii lor, care este de cele mai multe ori în interes public.

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/articol/manifest-pentru-cultura-vie

Ce ni se pregăteşte în cultură pentru perioada 2014-2020 (1)

Publicat la 18 septembrie 2013

În perioada 10 iulie – 20 august, Ministerul Culturii a realizat consultarea publică pe marginea documentului strategiei pentru cultură şi patrimoniu naţional 2014-2020. Acest document reprezintă, conform legislaţiei în vigoare, un document „de politici publice pe termen mediu și lung care definește, în principiu, politica Guvernului cu privire la un anumit domeniu de politici publice în care se impune luarea unor decizii privind o gamă largă de aspecte. Strategia este elaborată în vederea formulării unei noi politici publice în domeniul respectiv, precum și în cazul în care politicile publice actuale necesită o îmbunătăţire semnificativă” (HG 870/2006). Pentru anul 2013, încă ne aflăm, teoretic, sub incidenţa actualei strategii, valabilă pentru perioada 2007-2013. Din păcate, această strategie, aşa cum o recunosc pînă şi cei din Ministerul Culturii, nu a reprezentat un sprijin real pentru formularea de programe şi planuri în cultură sau cu incidenţă asupra sectorului cultural, deoarece nu a fost aprobată de către Guvern, şi astfel a rămas doar un document în arhiva instituţiei. Nu aceasta se doreşte a fi, însă, soarta actualului proiect de strategie. Acesta – un document consistent, poate excesiv de detaliat pe alocuri, de 478 de pagini – urmează să fie discutat în Parlament şi aprobat prin Hotărîre de Guvern. Documentul cuprinde, la sugestia operatorilor culturali care au răspuns invitaţiei la consultare publică, inclusiv două documente sintetice (o etapizare pe termen mediu şi lung a obiectivelor şi rezultatelor scontate, respectiv o responsabilizare pe fiecare direcţie de acţiune a unei varietăţi de instituţii, autorităţi publice şi ONG-uri).  

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/ce-ni-se-pregateste-in-cultura-pentru-perioada-2014-2020-1

Aprobare pentru arta publică

Publicat la 2 octombrie 2013

În perioada august-septembrie am realizat împreună cu colegi din cadrul recent formatei reţele naţionale de tineret a Parlamentului Cultural European o cercetare exploratorie despre arta în spaţiul public. Printre altele, demersul a privit şi modalitatea în care autorităţile şi instituţiile publice tolerează sau se implică pentru a încuraja arta în spaţiul public. Şi cum în România interpretarea activităţii structurilor publice din sectorul cultural se poate face doar în mică măsură pe baza datelor deja disponibile la iniţiative structurilor publice, instrumentul favorit de cercetare a fost cererea de informaţii, realizată în temeiul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public. Astfel de cereri au fost formulate către Primăria Municipiului Bucureşti, către Ministerul Culturii, Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement Bucureşti şi ArCuB, Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti. Înainte de a prezenta rezultatele, o scurtă trecere în revistă a legii care stă la baza iniţiativelor artistice în spaţiul public.

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/aprobare-pentru-arta-publica

Activism și reprezentare în sectorul cultural din România

Publicat la 18 octombrie2013

Interviu cu Dragoş Neamu, preşedinte al Rețelei Naționale a Muzeelor din România: “Dacă nu îţi asumi riscuri, este foarte greu să ai vreo şansă să reprezinţi acest sector.”   Tăieri bugetare, în primul rînd, dar şi o opacizare a guvernării în cultură şi decizii nefundamentate ale ordonatorilor de credit au pus pe jar operatorii culturali începînd cu 2009. Activismul pentru buna guvernare și finanțarea publică în cultură a reînceput să fie considerat o necesitate, așa cum fusese pînă la mijlocul anilor 2000, cînd s-au obținut multe dintre reușitele care au dus înainte sectorul cultural din România – ca reglementare și susținere publică. În 2010 eram printre membrii fondatori ai Coaliţiei Sectorului Cultural Independent, o încercare de solidarizare a zonei artistice independente din România pentru a susţine drepturile culturii private non-profit la finanţarea publică, promovare a transparenţei în activitatea administraţiei publice, a bunei guvernări şi a participării sectorului cultural la elaborarea deciziilor de politici publice şi legislaţie. Printre altele, am încercat și să arhivăm parte din istoria recentă a activismului pentru cultura publică în România și să formăm competențe de advocacy în zona independentă. În cadrul unui prim proiect realizat cu spriijinul financiar al Administraţiei Fondului Cultural Naţional, am documentat alături de Ştefania Ferchedău contribuţia culturii independente la reforma şi schimbările în felul în care se administrează şi finanţează cultura în România după 1989. Publicaţia Cartografie subiectivă a culturii independente realizată în cadrul proiectului Cultura Activă este o încercare de a fundamenta o formă a activităţii de advocacy în zona culturii independente bazate pe “pertinenţă, nu reprezentativitate, susţinerea pluralismului vocilor sectorului cultural și responsabilitatea legiuitorului/administratorului” și arată inclusiv cum s-au realizat schimbările legislative și de politică de finanțare a culturii în România.

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/activism-si-reprezentare-in-sectorul-cultural-din-romania

Naţional şi România – o opinie de 1 Decembrie

Publicat la 5 decembrie 2013

Trăind în Bucureşti, realitatea pare uneori simplă. Locul unde se iau deciziile pentru ţară, spaţiul fizic (şi mental) unde vii ca să ai parte de maximum de oportunităţi de dezvoltare profesională dacă eşti student sau tînăr profesionist, o junglă unde poţi da peste oameni extrem de frumoşi şi inspiraţionali şi peste cele mai crunte ambiţii şi practici lipsite de etică profesională, unde se află ministerele, Guvernul şi Parlamentul. La Bucureşti, se crede, se află Puterea în România.

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/dileme-on-line/articol/national-si-romania-o-opinie-de-1-decembrie

CULTEMA – Cultural Value for Sustainable Territorial Governance and Marketing

CULTEMA – Cultural Value for Sustainable Territorial Governance and Marketing

08/2012 – 04/2013

Role: consultant

  • analyse the participative process of governance of cultural heritage in several sites and formulate recommendations for future practices (2012).
  • coordinate the service-pack offered by Asociația MetruCub.
  • design the qualitative-research frame from the perspective of cultural policy approach.
  • facilitate the workshop dedicated to participative governance of cultural heritage in the region.
  • contribute to the writing of the reports and the research.

The CULTEMA project aims at developing a shared marketing strategy to increase cultural heritage investments, establishing new institutional capabilities and implementing innovative governance patterns, able to reduce administrative, social and economic barriers among cultural heritage and potential investors. The project looks at Cultural values, not with a perspective of investor convenience, but as a factor of economic growth. Starting from the census and the assessment of cultural properties, the priority lists will be defined and integrated in PPs development plans, as well as some pilot business model will be implemented, with the involvement of the local communities and of the stakeholders. Opportunities for investments in the field of cultural heritage will be defined and promoted at the broader audience as well as information services delivered, especially through the web platform and the Permanent CULTEMA Laboratory Network.

Open Institutions – active aging through community arts

Open Institutions – active aging through community arts

02/2013 – 06/2013

Role: project administrator

Open Institutions was an international workshop funded by the Grundtvig Programme of the European Union and developed by Centrul pentru Educaţie şi Formare “Sintagma” together with Centrul de Artă Comunitară Vârsta4 and Căminul „Amalia şi şef Rabin dr. Moses Rosen”. Its aim was to present community arts techniques which involve elders to practitioners interested in community arts and in social work.

microfunding for living culture

Micro-funding for living culture

10/2013 – 02/2014

Role: coordinator

The micro-funding pilot session for living culture was developed by Asociatia MetruCub and it aimed to grant small fundings for non-profit public interest initiatives that can be viewed as „living culture” – a type of art or cultural activitiy connected to the reality of our time. The evaluation process looked at the potential of the project to provoke, to instill a reflection, to illustrate ideas and objects which are less visible and less discussed, to explore methods to engage new audiences with contemporary art and culture or to promote cultural heritage.