Category Archives: 2017

Interviu de-a arhitectura: „Cred că ajungi să acţionezi ca manager cultural pentru că ai o pasiune pentru cultură ca formă de expresie personală şi comunitară, pentru că ai câteva întrebări personale legate de acest subiect care nu îţi dau pace şi pentru că ai şi dezvolţi un set de abilităţi care te pun pe acest drum.”

Publicat pe 20 decembrie 2017

Revenim la final de 2017 cu un nou interviu din seria PROFESIONIŞTII lansată în 2014. Raluca Iacob este fondatoare a asociaţiei „MetruCub – resurse pentru cultură”, ce coordonează proiectul „Susține cultura în educație”, iniţiativă la care Asociaţia De-a Arhitectura este organizaţie parteneră. Cu un titlu neobişnuit pentru cei care privesc acest domeniu cu scepticism, acela de manager cultural, Raluca reuşeşte să conecteze indivizii şi să pună într-o reţea oameni şi asociaţii care vor şi pot să aducă mai multă cultură în mediul şcolar. Raluca a fost de acord să ne răspundă la întrebările din seria Profesioniştii, lucru pentru care îi mulţumim! Citiţi şi fiţi inspiraţi!

„De-a managerul cultural”:

Descrierea interlocutorului (nume, prenume, meserie, vârstă, o realizare cu care se mândreşte)

Raluca Iacob, 34 de ani, manager cultural. Lucrează de 10 ani în organizații pentru care artele și patrimoniul sunt chei pentru dezvoltarea personală și pentru comunități. În 2012 a înființat, alături alte două colege, „Asociația MetruCub – resurse pentru cultură” și de atunci pune umărul și capul la construcția acestei organizații. Se mândrește cu pasiunea pe care o investește în tot ce face, dar mai ales cu momentele în care a reușit să fie parte din echipe care au avut rezultate care au contat, cum au fost cele care au generat strategia culturală a municipiului Timișoara, apoi echipa din Ministerul Culturii, alături de care în 2016 a dezvoltat strategia pentru cultură și patrimoniu național, și nu în ultimul rând rețelele de lucru care au dus înainte inițiativa „Susține cultura în educație” din 2013 în 2017.

Când erai copil care era jocul, activitatea preferată?

Mai întâi am fost un copil foarte vesel și dezinhibat și îmi plăcea să dansez, să trag de mânecă alți copii să intre în jocul meu, dar apoi am devenit destul de introvertită și m-am afundat în lectură, compuneam poezii și povești. Am suferit destul de mult datorită faptului că purtam ochelari și a unui strabism în copilărie. De fapt, nu direct datorită lor, ci fiindcă în general copiii erau destul de răi cu cei care arătau diferit de ei, iar asta durea. Nu țin minte ca în afara de părinți vreun adult să îmi fi luat apărarea, mie sau altora care eram agresaţi mai în joacă, mai în serios. Asta cred că mi-a alterat spontaneitatea și deschiderea față de alți copii și mi-a schimbat jocurile preferate. Când am început să fiu mai stăpână pe timpul și deciziile mele de petrecere a timpului liber, deci undeva la sfârşitul gimnaziului, am ales acele jocuri care mă ajutau să ies din cochilia pe care mi-o construisem ca să mă protejez: am făcut cursuri de teatru și de fotografie, mi-am expus ideile pe marginea cărților pe care le citeam. Un moment important a fost copilăria fratelui meu, care este mai mic cu șase ani decât mine și care a avut șansa să crească cu Lego (erau anii ’90). M-au fascinat cuburile acelea, care îți ofereau atâtea posibilități și cred că dacă aș fi fost mai mică, ar fi devenit jucăriile mele favorite, dar eu eram deja în altă etapă, captivată de cărți, scris, fotografie etc, și pierdusem cred o parte din capacitatea aceea de imaginație fără prea multe granițe, specifică copiilor care nu au încă 7 ani.

Citește restul articolului pe site-ul de-a arhitectura: https://www.de-a-arhitectura.ro/raluca-iacob-manager-cultural/

Cercetarea în slujba politicii publice

Apărut in Dilema veche, nr. 699, 13-19 iulie 2017

Barometrul de Consum Cultural îşi propune să ofere „informaţii importante despre dinamica valorilor şi practicilor din societatea românească contemporană“. Apariţia sa anuală este pentru spaţiul media o ocazie de a anunţa cîte cărţi mai citesc românii, de cîte ori merg la muzeu sau la teatru, ce muzică şi ce filme preferă şi, eventual, cum am evoluat faţă de anii anteriori şi cum stăm comparativ cu alte ţări din Europa. Receptarea sa publică se încadrează sub titlul generic de „tristele statistici româneşti“ (după cum şi-a intitulat jurnalistul Alex Rădescu postarea pe blog despre ediţia lansată în 2017). Această receptare este însă doar suprafaţa a ceea ce reprezintă de fapt obiectivele autorilor, care alocă un spaţiu semnificativ explicaţiilor de natură teoretică şi aleg în fiecare an teme pe care le explorează pornind de la datele generate în urma aplicării chestionarului pe un eșantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Rolul Barometrului, în viziunea INCFC, este de a se constitui într-un sprijin pentru organizaţiile şi instituţiile culturale în realizarea de practici şi politici. Întrebarea este dacă acest lucru poate fi atins mai degrabă prin combinarea unor concluzii sumare cu o serie de măsuri propuse de autorii Barometrului sau, mai degrabă, prin rafinarea demersului de cercetare şi o prezentare mai sintetică şi atractivă, soluţiile ulterior identificate şi discutate vor fi mai puternic infuzate de valoarea cunoaşterii astfel dobîndite.

Citește restul articolului pe site-ul Dilema Veche: https://dilemaveche.ro/sectiune/la-zi-in-cultura/articol/cercetarea-in-slujba-politicii-publice

Colaborarea MetruCub cu Asociația TM2021 în 2017-2018

MetruCub a fost partener al TM2021 în 2017 și 2018 pentru dezvoltarea de noi competențe ale operatorilor culturali din Timișoara. Ce a presupus acest program?

MetruCub a conceput și organizat o serie de ateliere pentru mediatori culturali și a realizat o analiză a publicului instituțiilor de cultură din Timișoara. Pentru programul de formare am lucrat alături de TM2021 la identificarea nevoilor, selecția partenerilor instituționali și conceperea unei abordări care să îmbine asimilarea unor cunoștințe practice și teoretice, dezvoltarea unei atitudini de colaborare în rândul participanților și exersarea unor abilități concrete de crearea a unei experiențe de mediere pentru un public divers, dar bine definit. Temele atelierelor au reflectat interesul TM2021: medierea culturală cu obiective sociale și educaționale, interpretarea istoriei și valorificarea patrimoniului în sens educațional, crearea unor experiențe relevante semnificative pentru publicul care întâlnește arta în spațiul public, respectiv crearea unor întâlniri prietenoase cu artele vizuale în muzeu pentru publicul tânăr. Cele patru ateliere au implicat formatori cu experiență din România, Austria și Norvegia: Ana-Maria Altmann (Austria), Marit Ulvund (Norvegia), Codruța Cruceanu, Raluca Neamu, Delia Popa, Victor Dragoș și Daniela Șilindean. Formatul atelierelor a presupus nu doar urmarea unui scurt curs, ci și realizarea unor practici de mediere, sub coordonarea unor profesioniști timișoreni: Sorina Jecza, Nita Mocanu, Victor Dragoș, Daniela Șilindean, Sergiu Galiș și Alexandra Irimia. Pentru fiecare sesiune de practică realizată am pus în valoare instituția publică parteneră: Muzeul Național al Banatului și Muzeul de Artă Timișoara sau, după caz, evenimentul în jurul căruia s-au conturat experiențele de practică: FO(U)R PUBLIC SPACES, program realizat în cadrul TM2021 Xtentions în 2018, ca parteneriat între TM2021 și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și parte din Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara – TESZT. Cu fiecare ocazie, însă, participanții au avut libertatea să își construiască propriile scenarii de mediere și să pună în valoare și alte valori culturale ale orașului, cum ar fi istoriile urbane sau personalitatea și operele unor artiști timișoreni. 74 de persoane au participat la formări, majoritatea la două sau chiar trei din cele patru ateliere.

De ce e importantă medierea culturală?

Medierea culturală este, în fond, răspunsul la nevoia de acordare a ofertei culturale la profilul publicului. Este un semn de maturizare a operatorilor culturali și de apropiere față de consumatorii de cultură. Este o formă de punere în valoare a colecțiilor de artă mizând nu doar pe atracția ideii abstracte de cultură și a valorii patrimoniului, ci pe relevanța personală, identitară chiar uneori a acestora pentru vizitator. Pe scurt, este vorba despre a crea din întâlnirea cu arta o experiență semnificativă; a nu rămâne la suprafață, ci a crea condiții pentru asimilarea emoțională și intelectuală a mesajului artistic.

Cum au fost primite atelierele?

Acțiunile propuse de noi au mizat pe împuternicirea participanților, oferirea de metode, idei și contexte de exercițiu, dar mai ales pe crearea de conexiuni mai profunde între ei, organizațiile lor, TM2021 și instituțiile partenere. Am observat mult entuziasm, multă poftă de implicare și colaborare, o efervescență de idei și planuri de viitor.

Cum a funcționat implicarea practicienilor culturali profesioniști şi a amatorilor în atelierele pentru dezvoltarea de competențe de mediere culturală?

Mixul de participanți a fost unul atipic, în sensul că am implicat atât practicieni cu experiență în proiecte de educație culturală, cercetare, promovare și jurnalism, marketing cultural, activi în instituții culturale și ONGuri timișorene, cât și cadre didactice, studenți, seniori. Am căutat un profil special pentru aceste ateliere: persoane motivate de ideea că arta are un rol important în viața fiecăruia și că el/ea vor să creeze astfel de experiențe semnificative pentru alții, ca mediatori. Am urmărit selectarea unor persoane cu competențe complementare, iar diferențele de experiență cred că au fost de fapt un avantaj: cei aflați la început au venit de multe ori cu o prospețime și cu un curaj al abordării care a inspirat practicienii mai experimentați. În sens invers, primii au avut ce învăța din tehnicile și istoriile personale ale operatorilor culturali formați.

Cultura ar trebui să fie o prezență mai clară în viața mai multor timișoreni și să ajute la crearea unor punți între membrii unei comunități. Care ar fi pașii următori în această direcție?

Acțiune! Cred că este momentul pentru implicarea mediatorilor culturali formați, dar și a altora, în programe de durată, de implicare a publicului, trezirea curiozității și dezvoltarea gustului pentru noi experiențe, cu care este mai puțin familiarizat, dar și redescoperirea unei oferte culturale existente, pe care uneori simți că s-a pus ușor praful și ai vrea să o accesezi altfel.  TM2021 și-a propus dezvoltarea unei Unități de Implicare a Publicului și crearea de noi oportunități de dezvoltare a competențelor pentru practicieni și organizații. Cred că practicienii sunt pregătiți de acțiune, iar zona care are nevoie de intervenție este cea instituțională. În urma analizei realizate anul trecut pentru TM2021, am descoperit multe practici inovatoare, multă dorință de dezvoltare în sensul implicării publicului și o atitudine deschisă cu privire la valoarea parteneriatelor. Din acest motiv, cred că pentru instituțiile culturale nu aș recomanda un concept clasic de formare, ci aș miza pe parteneriate cu rezultate concrete, pe aprecierea experiențelor pozitive care există, învățare în mici grupuri de lucru tematice dedicate implicării publicului în mod concret, crearea unor rețele locale de schimb de experiență, dezvoltarea unor evenimente comune (există deja exemple excelente în oraș), finanțări dedicate pentru parteneriate public-private și între instituții culturale, pentru atragerea de noi categorii de public, pe baza unor propuneri artistice complementare, sub un concept comun, sau pentru implementarea unor instrumente de marketing comun, pentru categorii bine definite de public. Cuvintele cheie: sprijin financiar dedicat, cadre de colaborare, deschidere internațională, atenție la publicul absent, pentru a-l implica.

”Culture in Education” Forum

”Culture in Education” Forum

2016 – 2017

Role: event curator

The Forum is an event that lasts three days and it represents an occasion for the community of practitioners to meets, discuss, find out about new ideas, reflect on common themes etc. In 2017 the theme of the forum was challenges and opportunities for quality and long-tern culture in education projects developed in partnership between school and cultural operators. In 2016 the Forum looked at: the different perspectives of key actors regarding the value that the presence of culture in education has in the process of public policy decision‑making at a national level and in Bucharest; the different approaches, the efficient methods and their promoters; the aim and the potential of promoting the cultural heritage in education. Types of activities: presentations of some outstanding speakers, followed by in‑depth discussions and critical perspectives of the audience on the topics proposed; presentations of methods of working with children and young people in culture based educational projects involving the collaboration between school and artists or cultural organizations; debates on current topics with researchers, practitioners and children involved in culture based educational projects.

Edu-Creative partners

Edu-Creative partners

2016 – 2017

Role: project curator

Long-term quality partnership-based projects between schools and cultural actors need more care and attention than single-shot cultural activities afford. Some examples: artist residencies in schools or a new optional art-based discipline in the curriculum, the exploration of new teaching methods based on interpretation of heritage or infused by methods specific to a certain art form (for example, dance in mathematics). The objective is to support 3-5 long term partnership-based projects/years, by incubating their ideas, providing applied training, coaching and mentoring, and a budget for testing and developing their project. The 3-5 teams of cultural actors and schools go through several sessions of trainings, mentoring and coaching to develop their project idea. They also receive a small budget to explore their cultural mediation activities with children and youth and at the end they need to have a full-project thought out and written for a full school-year. The first edition (2016) took place only in Bucharest, and supported 4 edu-creative teams. The second edition (2017) involved 5 teams from Bucharest, Timisoara, Tg Ocna and Tg Mureș.

SIPOCA 9 – Strengthening the framework for increasing the quality of public services and supporting development at the local level

SIPOCA 9 – Strengthening the framework for increasing the quality of public services and supporting development at the local level

11/2017 – 11/2018

Role: consultant – expert in the Culture panel dedicated to the Formulation of quality and cost standards for public services at local level.

  • contribute to the analysis of legislation and the functional analysis in the field of Culture, by suggesting a coherent classification of the public services and addressing directly the following public services: grant-making for culture, event and project management, protection and promotion of mobile cultural heritage and management of cultural taxes.
  • formulate a proposal for quality standards in the delivery of the above-mentioned public services delivered by local public authorities.
  • perform study-visits for documentation on the way in with cultural public services are delivered by local authorities.
  • offer technical assistance for local public administration units on how to report the needed data for research.
  • present the activities and the results during public meetings.

The project was implemented by the Ministry of Regional Development and Public Administration, the Directorate for Decentralisation of the Public Administration, in partnership with the National School of Political and Administrative Studies.

Online catalogue of old romanian books

Online catalogue of old Romanian books

2017 – 2018

Role: project administrator

The Online catalogue of old Romanian books is the result of voluntary work and several cultural projects developed with public funding. It is an initiative of Asociația MetruCub – resurse pentru cultură in partnership with Biblioteca Sfântului Sinod, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Institutul Național al Patrimoniului, Biblioteca Muzeului Municipiului București, Biblioteca Metropolitană București and Asociația „Moara de hârtie”. It aims to develop a data-base with information about old Romanian books and prints from the beginning until 1830. By doing this, the goal is to contribute to a more unified approach to archiving and the presentation of information, which is nowadays fragmented in a multitude of publications and data-bases. https://www.tipariturivechi.ro/

Strategic partnership with the Association Timișoara – European Capital of Culture, with the aim to develop cultural mediation capacities

Strategic partnership with the Association Timișoara – European Capital of Culture, with the aim to develop cultural mediation capacities

06/2017 – 12/2018

Role: coordinator, researcher, event-organiser

  • administer the contract with the Association.
  • organise the Cultural leadership/Organisational change workshop addressed to managers of public cultural institutions.
  • design the methodology of the research and write the analysis of practices, resources and needs for cultural mediation services produced by public cultural institutions in Timișoara.
  • organise several training sessions for cultural mediators.

Timisoara – European Capital of Culture Association is a non-patrimonial, non-governmental, apolitical and independent organization, with a strong cultural and educational mission. The main purpose of the Association is to implement the Programme Timisoara 2021 – European Capital of Culture. To achieve that, the Association ensured the necessary activities and the process for Timisoara’s bid, managed and monitored specific projects for the title, it promoted the candidature to accomplish the project.The purposes of the Association are: to coordinate the process for the Programme Timisoara 2021 – European Capital of Culture; to plan and to make sure that the events of 2021 will be organized; to organize fundraising activities, to collect the necessary money for the 2021 Programme and to promote it at national and international level; to collaborate with public institutions and NGOs in order to implement; to ensure the legacy of the project.