MetruCub a fost partener al TM2021 în 2017 și 2018 pentru dezvoltarea de noi competențe ale operatorilor culturali din Timișoara. Ce a presupus acest program?

MetruCub a conceput și organizat o serie de ateliere pentru mediatori culturali și a realizat o analiză a publicului instituțiilor de cultură din Timișoara. Pentru programul de formare am lucrat alături de TM2021 la identificarea nevoilor, selecția partenerilor instituționali și conceperea unei abordări care să îmbine asimilarea unor cunoștințe practice și teoretice, dezvoltarea unei atitudini de colaborare în rândul participanților și exersarea unor abilități concrete de crearea a unei experiențe de mediere pentru un public divers, dar bine definit. Temele atelierelor au reflectat interesul TM2021: medierea culturală cu obiective sociale și educaționale, interpretarea istoriei și valorificarea patrimoniului în sens educațional, crearea unor experiențe relevante semnificative pentru publicul care întâlnește arta în spațiul public, respectiv crearea unor întâlniri prietenoase cu artele vizuale în muzeu pentru publicul tânăr. Cele patru ateliere au implicat formatori cu experiență din România, Austria și Norvegia: Ana-Maria Altmann (Austria), Marit Ulvund (Norvegia), Codruța Cruceanu, Raluca Neamu, Delia Popa, Victor Dragoș și Daniela Șilindean. Formatul atelierelor a presupus nu doar urmarea unui scurt curs, ci și realizarea unor practici de mediere, sub coordonarea unor profesioniști timișoreni: Sorina Jecza, Nita Mocanu, Victor Dragoș, Daniela Șilindean, Sergiu Galiș și Alexandra Irimia. Pentru fiecare sesiune de practică realizată am pus în valoare instituția publică parteneră: Muzeul Național al Banatului și Muzeul de Artă Timișoara sau, după caz, evenimentul în jurul căruia s-au conturat experiențele de practică: FO(U)R PUBLIC SPACES, program realizat în cadrul TM2021 Xtentions în 2018, ca parteneriat între TM2021 și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și parte din Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara – TESZT. Cu fiecare ocazie, însă, participanții au avut libertatea să își construiască propriile scenarii de mediere și să pună în valoare și alte valori culturale ale orașului, cum ar fi istoriile urbane sau personalitatea și operele unor artiști timișoreni. 74 de persoane au participat la formări, majoritatea la două sau chiar trei din cele patru ateliere.

De ce e importantă medierea culturală?

Medierea culturală este, în fond, răspunsul la nevoia de acordare a ofertei culturale la profilul publicului. Este un semn de maturizare a operatorilor culturali și de apropiere față de consumatorii de cultură. Este o formă de punere în valoare a colecțiilor de artă mizând nu doar pe atracția ideii abstracte de cultură și a valorii patrimoniului, ci pe relevanța personală, identitară chiar uneori a acestora pentru vizitator. Pe scurt, este vorba despre a crea din întâlnirea cu arta o experiență semnificativă; a nu rămâne la suprafață, ci a crea condiții pentru asimilarea emoțională și intelectuală a mesajului artistic.

Cum au fost primite atelierele?

Acțiunile propuse de noi au mizat pe împuternicirea participanților, oferirea de metode, idei și contexte de exercițiu, dar mai ales pe crearea de conexiuni mai profunde între ei, organizațiile lor, TM2021 și instituțiile partenere. Am observat mult entuziasm, multă poftă de implicare și colaborare, o efervescență de idei și planuri de viitor.

Cum a funcționat implicarea practicienilor culturali profesioniști şi a amatorilor în atelierele pentru dezvoltarea de competențe de mediere culturală?

Mixul de participanți a fost unul atipic, în sensul că am implicat atât practicieni cu experiență în proiecte de educație culturală, cercetare, promovare și jurnalism, marketing cultural, activi în instituții culturale și ONGuri timișorene, cât și cadre didactice, studenți, seniori. Am căutat un profil special pentru aceste ateliere: persoane motivate de ideea că arta are un rol important în viața fiecăruia și că el/ea vor să creeze astfel de experiențe semnificative pentru alții, ca mediatori. Am urmărit selectarea unor persoane cu competențe complementare, iar diferențele de experiență cred că au fost de fapt un avantaj: cei aflați la început au venit de multe ori cu o prospețime și cu un curaj al abordării care a inspirat practicienii mai experimentați. În sens invers, primii au avut ce învăța din tehnicile și istoriile personale ale operatorilor culturali formați.

Cultura ar trebui să fie o prezență mai clară în viața mai multor timișoreni și să ajute la crearea unor punți între membrii unei comunități. Care ar fi pașii următori în această direcție?

Acțiune! Cred că este momentul pentru implicarea mediatorilor culturali formați, dar și a altora, în programe de durată, de implicare a publicului, trezirea curiozității și dezvoltarea gustului pentru noi experiențe, cu care este mai puțin familiarizat, dar și redescoperirea unei oferte culturale existente, pe care uneori simți că s-a pus ușor praful și ai vrea să o accesezi altfel.  TM2021 și-a propus dezvoltarea unei Unități de Implicare a Publicului și crearea de noi oportunități de dezvoltare a competențelor pentru practicieni și organizații. Cred că practicienii sunt pregătiți de acțiune, iar zona care are nevoie de intervenție este cea instituțională. În urma analizei realizate anul trecut pentru TM2021, am descoperit multe practici inovatoare, multă dorință de dezvoltare în sensul implicării publicului și o atitudine deschisă cu privire la valoarea parteneriatelor. Din acest motiv, cred că pentru instituțiile culturale nu aș recomanda un concept clasic de formare, ci aș miza pe parteneriate cu rezultate concrete, pe aprecierea experiențelor pozitive care există, învățare în mici grupuri de lucru tematice dedicate implicării publicului în mod concret, crearea unor rețele locale de schimb de experiență, dezvoltarea unor evenimente comune (există deja exemple excelente în oraș), finanțări dedicate pentru parteneriate public-private și între instituții culturale, pentru atragerea de noi categorii de public, pe baza unor propuneri artistice complementare, sub un concept comun, sau pentru implementarea unor instrumente de marketing comun, pentru categorii bine definite de public. Cuvintele cheie: sprijin financiar dedicat, cadre de colaborare, deschidere internațională, atenție la publicul absent, pentru a-l implica.