Category Archives: 2021

Interviu Marian Popescu: „Mi-aș dori ca integritatea și etica profesională, valorile umane și profesionale pe care le demonstrează managerii în munca lor să devină moduri de a judeca succesul lor, alături de rezultate.”

Publicat pe 31 august 2021

Oamenii care dau viață Culturii: Raluca Iacob

Aveți o experiență și competențe recunoscute în domeniul Cultură. Cum vedeți profilul unui manager de proiect sau de program cultural pentru a reuși?

În primul rând, cred că trebuie să cunoască foarte bine lumea în care trăiește și lucrează, atât prezentul ei, dar și trecutul ei, măcar cel recent, și felul în care își imaginează viitorul. Fără aceste trei dimensiuni, cred că realitatea riscă să ne scape printre degete și niciuna nu este suficientă. E important, cred, să ne raportăm la oamenii cu care și la cei pentru care lucrăm atât prin prisma experiențelor care i-au modelat, cât și prin lentila viselor și aspirațiilor, nu doar prin analiza stării de fapt. Realitatea nu este doar clipa de acum, din acest motiv ideea de a „da publicului ce cere” nu poate fi niciodată suficientă, este doar un simptom al comodității și superficialității.

Mai este apoi, aș spune, necesitatea unei constante dorințe de a deveni mai bun, care însă cred că e nevoie să fie bine temperată de acumularea unei stări de bine cu privire la realizările avute. Nu în ultimul rând, aș zice că e nevoia recunoașterii că în toate depindem unii de alții, nimeni nu este complet responsabil și meritoriu pentru propriile rezultate pozitive ale muncii sale. În tot ce facem se regăsește, mai explicit sau mai invizibil, ajutorul altora, rețeaua de sprijin explicit sau invizibil. Chiar și felul în care (nu) funcționează anumite instituții sau piețe de idei contează enorm pentru succesul individual. Această atitudine, cred, odată asumată, aduce cu sine o sănătoasă umilință și un îndemn de a avea grijă de ceilalți, de a investi în instituții și ecosisteme de idei sănătoase, de a-i împuternici și aprecia pe cei care fac lucruri bune, pentru a putea să construiești în continuare la rândul tău.

Mai este ceva de spus. Ce înseamnă, de fapt, a reuși? Când și cine judecă reușițele managerilor? Sigur, e definirea negativă, să spunem, a reușitei ca lipsă a eșecului, dar dincolo de asta, de a bifa, să zicem, căsuțele în mod evident necesare unui proiect cultural, ce reprezintă succesul? Pentru mine înseamnă o anumită demnitate și o escaladare continuă, chiar dacă cu pauze la nevoie, în fața rațiunii pentru care ai ales să lucrezi în acest domeniu. O anumită atitudine față de oameni și față de muncă, o perseverență de a urmări valorile și scopurile în care crezi, care să respire în jurul tău seriozitate, astfel încât să devii, pentru ceilalți un exemplu viu al unui anumit caracter professional, dincolo de rezultatele concrete. Sigur, uneori asta poate să însemne o anumită ruptură față de pragmatismul necesar realizării unor obiective. Cu toții am auzit vorba că un manager bun este cel care are stomacul necesar pentru a realiza proiectele sale, indiferent de costuri și de lipsa de caracter demonstrată, pentru că la finalul zilei acelea rămân și dau roade. Eu nu cred asta și mi-aș dori ca integritatea și etica profesională, valorile umane și profesionale pe care le demonstrează managerii în munca lor să devină moduri de a judeca succesul lor, alături de rezultate.

Citește restul interviului pe site-ul domnului Marian Popescu: https://marianpopescu.arts.ro/mostenirea-timisoarei-2023-ar-trebui-sa-fie-o-schimbare-legislatiei-nationale-de-acordare-finantarilor-nerambursabile-pentru-proiecte-culturale/

Interviu Centrul Cultural Clujean: „Mizele artistice puternice și o abordare managerială atentă la situația socială și nevoile publicului și ale societății nu sunt deloc în conflict în sine.”

publicat în martie 2021

Raluca Iacob este facilitator de proces în cadrul proiectului re:form, un program pentru sprijinirea organizațiilor culturale independente care aspiră să depășească modelele tradiționale de dezvoltare organizațională și care țin cont de specificul sectorului și condițiile fragile în care își desfășoară activitatea în România. Am întrebat-o câteva lucruri despre sectorul cultural, despre provocările și nevoile pe care le au în prezent organizațiile culturale independente. 

DIU: Ca introducere, ar merita să vorbim puțin despre experiența ta în domeniul cultural. Care sunt momentele cheie, principalele lucruri care te-au format? 

Raluca Iacob: Pentru mine, experiența fundamentală a fost rolul de consultant pentru accesarea de fonduri europene la Punctul de Contact Cultural, chiar când am început să lucrez. M-a pus pe o direcție din mai multe puncte de vedere, dar cel mai important cred că a fost faptul că m-a plasat de la început într-o zonă de intermediere între interesele unor finanțatori publici, europeni, în acel caz, dorințele și nevoile operatorilor culturali și apoi, desigur, fiindcă lucram pentru o instituție subordonată Ministerului Culturii, trebuia să ținem cont și de contextul național, de activitatea și intențiile Ministerul Culturii. M-a fascinat zona asta de mediere și de intermediere între interesele, nevoile și modul în care funcționează diferiți actori culturali și administrativi. Cred că apoi am dus acest rol în tot ce am făcut. De la proiectele de voluntariat pentru sectorul cultural, când am fondat banipentruarte, până la felul în care am lucrat pentru realizarea strategiei culturale a Timișoarei, pentru Primărie, la proiectele Asociației MetruCub, care s-a poziționat ca acest creator de context și de discuții între diverși actori culturali, la munca de advocacy și, în ultimii ani, la activitatea de consultanță pentru diverse organizații private și instituții publice. 

DIU: Acest rol te ajută să ai o privire de ansamblu foarte clară asupra diferitelor sisteme de lucru din domeniul cultural, de la instituții de stat, la organizații. În ce privește sectorul independent, care sunt nevoile sau provocările cu care se confruntă organizațiile? 

R.I.: Consider că sectorul cultural independent este întreținut într-o stare de precaritate. Și când zic “precaritate” nu mă refer doar la lipsă de venituri pentru a-și realiza activitatea, ci și la un lucru care decurge din asta, dar este cumva și separat, și anume lipsa unui număr suficient de mare de oameni capabili să sprijine producția culturală, medierea culturală, care să dezvolte organizații cu impact. Motivele sunt multiple, de la lipsa unui cadru legal adaptat, la lipsa de finanțări previzibile, consistente, profesioniste, la lipsa de ocazii de formare profesională în cadru academic și profesional, pentru sectorul cultural independent. Este regretabil și simptomatic faptul că exemplele pozitive de organizații neguvernamentale și artiști independenți care au reușit să mai miște lucrurile, să creeze programe și produse culturale valoroase, să fie repere, nu au reușit și să devină adevărate școli și modele pentru alte organizații culturale independente. Maxim, ele au inspirat și au crescut oameni capabili, dar nu au creat tipare funcționale de dezvoltare sustenabilă, probabil pentru că mediul și contextul de lucru au fost pline de capcane, de provocări foarte dificile și, tot timpul, de imprevizibil.

De altfel, capacitatea de transfer și de învățare în sectorul cultural independent, între organizații, de la o generație la alta, mi se pare destul de mică. Și asta face ca fiecare actor cultural independent, atunci când începe să lucreze, să aibă sentimentul că o ia cumva de la zero, deși evident că asta nu este real. Ceea ce sigur că dă și un anumit dinamism, și o anumită prospețime continuă activității în sectorul cultural independent, dar face lucrurile și mult mai dificile și, la un nivel mai general, chiar tragice. Eu numesc tragică situația în care vezi cum organizații mai tinere se bazează pe procese de lucru care știi că le vor face în câțiva ani să atingă o limită. 

Un lucru care ar merita poate cercetat mai în detaliu este vârsta a celor care lucrează în mediul cultural independent. Impresia mea este că este foarte joasă, adică sunt foarte tineri și, de fapt, în jurul vârstei de 40 de ani, marea majoritate ies din sistem sau continuă într-o formă parțială, găsindu-și un loc de muncă mai stabil, care să le asigure fonduri mai substanțiale în alt fel. Iar asta, din păcate, înseamnă că acea experiență, înțelepciune, cunoaștere acumulată de-a lungul timpului nu poate fi crescută, de la o generație la alta, în cadrul sectorului cultural independent decât punctual.  

Citește restul articolului pe site-ul Centrului Cultural Clujean: https://diviziadeinovare.ro/programul-reform-si-nevoia-de-sustinere-a-sectorului-cultural-independent/

looking lack, looking forwards: local networks Support the Transition Towards a New Public Culture (EN)

Looking Back, Looking Forwards: Local Networks Support the Transition Towards a New Public Culture (EN)

2021 https://encc.eu/index.php/resources/database/looking-back-looking-forwards-local-networks-support-transition-towards-new European Network of Cultural Centres

Role: author

The article describes how local and regional networks have responded to the precarity and the fragility of large swathes of the cultural sector, often filling the void in terms of representation and advocacy. It also looks at the strong potential for networks to contribute to a much-needed change in public culture, orienting cultural policy and practice towards participation, solidarity, sustainability and care. While the previous guide discussed how local networks can transform the work of cultural organisations, this article asks how they interact with the current landscape of our societies.

grant-writing support for a European cultural relations project

Grant-writing support for a European cultural relations project

09/2021 – 11/2021

Role: grant-writing support for the project MoldArte – a platform to promote cultural actors Platformă pentru promovarea actorilor culturali din Republica Moldova pentru etapa a III-a a apelului de proiecte lansat în cadrul programului ”European Spaces of Culture/ Spațiile europene de cultură”, coordonat de Institutul Cultural Român.

In-Herit – National Center for Information and Promotion of Cultural Heritage

In-Herit – National Center for Information and Promotion of Cultural Heritage

09/2020 – 03/2021

Role: consultant and scientific coordinator

  • define, together with the team of the National Institute of Heritage (INP) the calendar for the public consultation activities.
  • define the research tools and methods.
  • analyse the data and write a report about the results of the public consultation.
  • take part in different events whose aim was to discuss within the INP and with external stakeholders the main areas of interest and the future objectives of the Centre.
  • coordinate and write the development strategy of the Center, together with the INP team.

Consultancy services for a functional and capable institutional ecosystem in support of TM2023 European Capital of Culture (ECoC) programme

Consultancy services for a functional and capable institutional ecosystem in support of TM2023 European Capital of Culture (ECoC) programme

03/2021 – 06/2021

Role: analyst and consultant

  • the analysis of the current situation, the mapping and formulation of recommendations about alternative ways to organise and coordinate efficiently and transparently the ECoC Timișoara 2023 programme.
  • technical support towards the development of new, more effcient and more professional approaches of grant-management for cultural project from local funds.
  • contribution to the writing of the progress-report about the development of the ECoC Timișoara 2023 programme.

The consultancy services were provided to the City of Timișoara by a team comprised of Corina Șuteu (coordinator), Oana Radu and Raluca Iacob. At the end of the contracting period, a report (in Romanian) about the urgently needed measure for the relaunch of CEaC Timișoara 2023 programme was made public. Its aim was to become a resource and a reference for debates and decisions, and to support the mobilisation of different stakeholders in the discussions about the anticipated changes.

re:form – experimental programme for rethinking work

re:form – experimental programme for rethinking work

11/2020 – 11/2021

Role: consultant

  • contribute to the selection of participants to the programme.
  • plan the development of the re:form programme.
  • conduct several workshops during the Kick-off camp.
  • offer support to the participant organisations to update and improve their projects.
  • coach and offer support to participants during the implementation of their projects.
  • produce reports (case-studies) on the basis of individual analysis of each organisation’s trajectory.

re:form is a facilitation and microfinancing programme for rethinking work practices in the cultural sector. It encourages the infusion of solidarity, inclusion, empathy, respect, and other values practiced through the medium of art into the daily experience of the people working in the cultural sector. re:form is an activity within the Cluj Future of Work project financed by the European Commission through Urban Innovative Actions and the Municipality of Cluj-Napoca. Cluj Future of Work is an initiative of the Urban Innovation Unit in Cluj-Napoca, created by the Cluj Cultural Centre in partnership with the Center for Innovation and Civic Imagination of the Municipality of Cluj-Napoca.

Forum of the Academy of Change (2020) / Cultural Mediation Forum (2021)

Forum of the Academy of Change (2020) / Cultural Mediation Forum (2021)

2020 – 2021

Role: co-curator (together with Corina Bucea)

The Forum of the Academy of Change (2020) renamed Cultural Mediation Forum is an yearly event organised by Cluj Cultural Center and dedicated to cultural mediators, educators and cultural workers looking at the relationship between arts and education. https://academiaschimbarii.ro/