Raluca Iacob

cultural policy analysis & planning | project management | NGOs | governance | grants | culture in schools | audience development

Interviu Raluca Pop pentru Observatorul Urban: “Este remarcabilă tenacitatea celor care reuşesc să deruleze proiectele culturale cu mize sociale şi educaţionale într-un climat administrativ şi financiar atît de nefavorabil lor.”

| 0 comments

Interviu cu Raluca Ana-Maria Pop, preşedintele Asociaţiei MetruCub, despre  procesul de  concepere a instrumentelor de absorţie a fondurilor europene în domeniul cultural pentru perioada 2014-2020.

Florin Bălteanu: Care sînt oportunitățile sectorului cultural în cadrul de finanțare 2014 – 2020?

Raluca Pop: Uniunea Europeană a stabilit obiectivele tematice generale, iar fiecare stat membru trebuie să propună priorități de finanțare argumentînd cum acestea contribuie la atingerea obiectivelor europene. Pentru unii, o parte a contribuţiilor posibile nu este atît de evidentă, ceea ce însă nu le face mai puţin valoaroase. Aş spune că sectorul cultural se poate regăsi în cadrul a trei obiective. Cea mai importantă schimbare faţă de actuala perioadă va fi asocierea patrimoniului construit nu atît cu turismul, ci cu protejarea mediului înconjurător și utilizarea eficientă a resurselor (Obiectivul tematic nr.6). Practic, se așteaptă investiţii în patrimoniu pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a oraşelor şi regiunilor noastre. Alt obiectiv creează oportunităţi pentru finanţarea acelor activităţi culturale care promovează incluziunea socială şi combaterea sărăciei. Ştiu, în România, nu există politici publice, studii sau rapoarte oficiale care să susţină o astfel de perspectivă, dar putem valorifica existenţa unor studii, analize şi concluzii realizate la nivelul Uniunii Europene despre importanţa socială şi educaţională a culturii, practic despre importanţa ei pentru societate. În analiza pe care am coordonat-o am ţinut foarte mult să includ astfel de argumente care arată, de exemplu, că incluziunea socială poate fi susținută prin cultură, că sărăcia poate fi combătută prin iniţiative care cuprind şi activităţi culturale. Este important să înţelegem miza finanţărilor europene. Dacă, la nivel național, nu avem capacitatea să susţinem o politică publică pentru cultură care să meargă în această direcţie, contextul european, dacă autoritățile și-ar dori acest lucru, ne-ar permite să direcționăm bani şi către cultura cu mize sociale. În fine, cel de al treilea obiectiv pune în relație cultura cu educația, competențele și învățarea pe tot parcursul vieții. Sînt trei oportunități pe care, dacă nu le prindem mergînd dinspre Europa spre țara noastră, cred că este mai puțin probabilă o creștere organică, în baza unui interes şi a posibilităţilor financiare naţionale sau locale, pentru aceste zone, venite la iniţiativa autorităţilor publice româneşti.

Semnale privind viitorul cadrul românesc de absorție a fondurilor UE pentru proiecte culturale

F B: Cum credeţi că va arăta un Program Operațional pentru Cultură?

R P: Nu cred că va exista acest program. A fost o dorință. Cînd spun asta, mă bazez pe o serie de indicii care au fost transmise în spaţiul public. Primul este ceea ce am văzut că înţelege din ceea ce înseamnă cultura fundația italiană Giacomo Brodolini, contractată pentru identificarea nevoilor de dezvoltare din fonduri europene. În varianta preliminară a analizei, singura informaţie cu privire la cultură este o secţiune despre patrimoniul cultural, care este încadrată la capitolul dedicat “solid waste sector”. Apoi, vedem că această fundaţie şi partenerii săi au organizat pe 10 aprilie, fără prea multă comunicare, un focusgrup de validare a nevoilor de dezvoltare identificate în care cultura era asociată turismului (deşi obiectivele tematice europene conectează mai degrabă patrimoniul de nevoia unei dezvoltări durabile şi a proiectelor integrate de dezvoltare locală, temă mult mai cuprinzătoare decît turismul!). Dacă s-ar dori ca, pe viitor, cultura să fie un domeniu de sine stătător ca program operațional, acest lucru ar fi trebuit să se vadă, chiar de la început, în procesul de planificare participativă a Acordului de Parteneriat. Poate s-a dorit asta în 2012, cînd s-au delimitat comitelele consultative tematice, dar undeva pe parcurs intenţia s-a disipat şi aş îndrăzni să spun că acum a rămas doar o carcasă goală.

F B: Cum comentați inexistența unui domeniu de finanțare “Cultura”?

R P: Pentru cultură, în actualul cadru de accesare, cele mai cunoscute fonduri au fost cele pentru punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu în context turistic, prin Programul Operațional Regional. Pe de altă parte au existat și alte fonduri care puteau şi au fost accesate pentru proiecte culturale, deși nu exista o umbrelă pe care să fie scris “cultură”, care să le cuprindă: finanţări pentru formare profesională, burse pentru doctoranzi şi în general pentru cercetare, pentru capacitate administrativă şi pentru infrastructură culturală, pentru schimburi de experienţă la graniţă. Acestea sînt doar cîteva exemple.

Îi înțeleg pe cei care își doresc un program separat pentru cultură. Pe de altă parte, cred că un astfel de proiect ar trebui să fie administrat de un organism format dintr-o asociere a Ministerul Dezvoltării Regionale şi a Ministerul Culturii. Ministerul Dezvoltării are expertiză în gestionarea fondurilor europene pentru patrimoniu şi dezvoltă modele mai sofisticate de direcţionare a investiţiilor în patrimoniu, în cadrul unor proiecte integrate. Ministerul Culturii ar putea să înveţe, în primul rînd, ce înseamnă aceste lucruri şi să dezvolte o viziune incluzivă de adresare a nevoilor din sectorul cultural pornind de la contribuţia acestora în relaţie cu alte activităţi, pentru societate. Cred că o mai apropiată legătură între cultură și dezvoltare (durabilă, incluzivă, locală, regională) ar fi benefică pentru cultură. De asemenea, e important de înţeles că, deşi poate nu va exista un Program Operaţional pentru Cultură, pot fi în continuare incluse direcţii prioritare pentru sectorul cultural în programele care vor exista. De exemple, la Ministerul Muncii se poate discuta pentru a menţiona mai clar nevoia formării lucrătorilor din sectorul cultural şi creativ. La Ministerul Economiei se poate negocia o mai atentă încurajare a industriilor culturale şi creative, care au un potenţial economic demonstrat în România.

Citiţi interviul complet pe site-ul Observatorului Urban: http://observatorulurban.ro/conceperea-instrumentelor-de-absortie-a-fondurilor-europene-in-domeniul-cultural-pentru-2014-2020.html

Leave a Reply

Required fields are marked *.


Visit Us On FacebookVisit Us On LinkedinCheck Our Feed