Raluca Iacob

cultural policy analysis & planning | project management | NGOs | governance | grants | culture in schools | audience development

Prioritar vs strategic? Contribuție la dezbaterea publică din 14 mai 2018

| 2 Comments

Azi a avut loc dezbaterea publică pe marginea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, pus în consultare publică pe data de 19 aprilie 2018.

Am participat la întâlnire și las și aici contribuția mea la dezbatere:

Stimată doamnă / Stimate domn,

Cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, pus în consultare publică pe data de 19 aprilie 2018, în calitate de specialist în politici publice culturale și președinte al Asociației MetruCub – resurse pentru cultură doresc să fac câteva observații și propuneri.

Necesitatea modificărilor este argumentată ca fiind în primul rând derivată din iminența organizării unor acțiuni de mare anvergură, amintite în corpul expunerii de motive: Centenarul Marii Uniri în anul 2018; Susținerea acțiunii europene „Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”; pregătirea participării României ca invitat de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig 2018; procedura asigurării Președinției române a Consiliul UE  (ianuarie – iunie 2019); Pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia; organizarea Sezonului cultural România-Franţa, ce marchează în anul 2018 Centenarul creării României moderne.

În continuare fac o serie de observații punctuale și concrete legate de modificările propuse.

1. Cred că este necesară analizarea măsurii în care introducerea categoriei de program cultural strategic dublează sensul care există deja în lege prin cea de program cultural prioritar. Deși programul cultural prioritar este considerat a fi „al autorității finanțatoare”, încredințarea sa prin atribuire directă către operatori publici și privați pentru a se realiza având ca miză, înțelegem, atingerea unor obiective conform unei definiri proprii autorității finanțatoare, în practică acesta a fost și este invocat pentru finanțarea directă de acțiuni și proiecte culturale care nu se subsumează concepției unui program propriu al autorității finanțatoare. În practică, însuși Ministerul Culturii și Identității Național (MCIN) finanțează ca programe prioritare o listă de acțiuni și proiecte, mai ales festivaluri, care nu se subsumează unui program cultural prioritar propriu clar definit.

Aceste manifestări care sunt acum astfel finanțate cred că ar trebuie considerate acțiuni, proiecte sau programe culturale strategice și ar putea fi finanțate conform procedurii obișnuite de finanțare competitivă, o dată la 4 ani, pentru a intra într-un portofoliu național, așa cum se practică de exemplu în Marea Britanie. Ideea ar putea fi extinsă și către o serie de finanțări operaționale pentru operatori privați care au un rol strategic în dezvoltarea sectorului sau al unui anumit subsector cultural. De altfel, ideea de introducere în legislația specifică a conceptului de „ „manifestare culturală strategică”, cu referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), și alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanți și necesități organizatorice complexe, care promovează cultura română” apare în Programul de Guvernare 2018-2020 (pag. 249).

Revenind la programul cultural prioritar ca bază pentru finanțarea și realizarea Centenarului Marii Uniri în anul 2018; Susținerea acțiunii europene „Timișoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”; pregătirea participării României ca invitat de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Leipzig 2018; procedura asigurării Președinției române a Consiliul UE  (ianuarie – iunie 2019); Pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia; organizarea Sezonului cultural România-Franţa, precizez faptul că HOTĂRÂREA nr. 167 din 14 februarie 2007 privind desfăşurarea programului “Sibiu – capitala culturală europeană 2007″ a permis desfășurarea programului prin derogare de la normele în vigoare în acel moment cu privire la acordarea de granturi către operatori publici și privați. Acest lucru s-a întâmplat în urma supunerii aprobării de către Ministerul Culturii și Cultelor cu doi ani înainte, în 2005, a statutului de Program Prioritar pentru „Sibiu capitala culturala europeana 2007” în sedinta guvernului din 19.05.2005.

Paradoxal, în februarie 2007 conceptul de program cultural prioritar încă nu exista în OG 51/1998, acesta fiind introdus prin LEGEA nr. 199 din 21 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor şi proiectelor cultural.

Precizez faptul că și la Sibiu programul cultural a fost gestionat de un ONG, Asociaţia “Sibiu – capitala culturală europeană 2007″, alături de Ministerul Culturii şi Cultelor, alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţii publice, conform competențelor și atribuțiilor specifice, iar prin PROCEDURA de acordare a finantarilor de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale pentru programele şi proiectele culturale din cadrul programului cultural “Sibiu – capitala culturală europeană” s-au specificat foarte clar normele metodologice de alocare și gestionare a fondurilor pentru operatorii culturali publici și privați.

Un cadru normativ similar ar putea fi formulat și în acest moment, considerând programele strategice enunțate în nota de fundamentare drept programe naționale prioritare ale Guvernului României.

Dacă se dorește totuși introducerea diferenței dintre programe culturale prioritare și programe culturale strategice, trebuie să existe o definire mai clară și specifică a fiecăruia în textul legislativ. În oricare situație, însă, e nevoie de o mai mare claritate și concizie în definirea procedurilor pentru atribuirea, respectiv încredințarea fondurilor și realizarea programelor culturale prioritare sau strategice.

2. Este de bun augur faptul că se precizează multianualitatea ca principiu de organizare a unui program realizat cu fonduri publice naționale.

Consider că este necesară însă și precizarea mult mai clară a faptului că nu doar programul cultural strategic, ci și acțiunile și proiectele finanțate în cadrul acestuia, vor putea să se desfășoare pe durata mai multor exerciții financiare, iar finanțările nerambursabile atribuite direct pentru realizarea acestora, vor putea fi cheltuite în același fel.

3. Acțiunile, proiectele și programele considerate parte a programului cultural prioritar pot fi realizate și de operatori culturali privați, în timp ce în definirea operatorilor cărora le poate fi încredințată realizarea programelor culturale strategice face referire strict la „autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, organele de specialitate ale administrației publice centrale, precum şi instituţiile publice subordonate  autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale.”

Propun considerarea organizaţiilor neguvernamentale fără scop lucrativ (ONG) drept destinatari cărora le-ar putea fi încredințată derularea programelor culturale strategice.

De altfel, Asociația Timișoara – Capitală Europeană a Culturii este un ONG, deci o structură privată non-profit care nu se încadrează în categoria propusă de MCIN pentru a realiza acțiuni și proiecte parte a programului cultural strategic în forma actuală a propunerii legislative, și căreia, deci nu i se vor putea încredința și atribui fondurile publice destinate derulării acțiunilor și proiectelor cuprinse în dosarul de candidatură de către Asociație, partenerii săi sau alți operatori selectați în perioada următoare, dacă modificarea se va așa cum apare acum în proiectul de lege supus consultării publice.

4. Consider că este necesar să existe norme metodologice clare pentru atribuirea directă de fonduri pentru realizarea programelor culturale strategice. În momenTul de față se precizează doar că „se acordă prin atribuire directă, în baza criteriilor specifice elaborate de fiecare autoritate finanţatoare”. Este nevoie de un set de criterii generice și de o procedură cadru bine definită la nivelul Guvernului, de exemplu necesitatea depunerii înaintea semnării contractului de finanțare a listei de acțiuni și proiecte culturale care vor compune programul strategic și obligativitatea definirii din partea autorității finanțatoare a unui set de rezultate, a impactului sau a obiectivelor specifice așteptate în urma încredințării programului și fondurilor alocate. Riscul este ca prin nedefinirea acestora să se deschidă drumul unor abuzuri, care să asigure anumitor instituții o sursă de venit alocată discreționar și risipirea banului public fără impactul dorit. Aceeași observație de fond se aplică și pentru programele culturale prioritare și pentru fondurile alocate ca nevoi culturale de urgență: ambele au nevoie de un cadru procedural mai clar și mai capabil să asigure responsabilitatea cheltuirii fondurilor publice, cu atingerea rezultatelor dorite.

2 Comments

  1. I spent four years trying EVERYTHING in Online Dating, and through a huge amount of trial and error, I produced a system that I will share for you. This book will take you, step by step, through everything you need to know to double, triple or even quadruple the number of women you meet online.

  2. I travel all around the world for work, and it used to be really lonely. Now I can go onto Tinder and have a date lined up in a new city before I even get out of the airport!

Leave a Reply

Required fields are marked *.


Visit Us On FacebookVisit Us On LinkedinCheck Our Feed